Discuție:Jean Giono

Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte:

Proiect Biografii (evaluat ca făcând parte din grupa Ciot)
	Articolul Jean Giono este un subiect de care se ocupă Proiectul Biografii, un proiect ce se ocupă cu întreținerea biografiilor Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Proiect Franța (evaluat ca făcând parte din grupa Ciot)
	Articolul Jean Giono este un subiect de care se ocupă Proiectul Franța, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre Franța Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Proiect Literatură (evaluat ca făcând parte din grupa Ciot)
	Articolul Jean Giono este un subiect de care se ocupă Proiectul Literatură, un proiect lansat pentru a coordona și a lista articolele care trebuie completate sau care trebuie scrise și activitatea celor care scriu articole despre literatură Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

”Omul care planta copaci - Autor Jean Giono / Traducere Doina Sofia Lungu Pentru ca o fiinta umana sa-si dezvaluie calitatile cu adevarat exceptionale,trebuie sa ai norocul sa o poti observa in activitate de-a lungul anilor.Daca acesta activitate e despuiata de orice egoism,daca ideea care o calauzeste e de o generozitate exemplara,daca e absolut sigur ca nu acautat nici o rasplata si ca,mai mult,a lasat o amprenta viizibila asupra lumii,ne aflam atunci,fara riscul de a gresi,in fata unui caracter de neuitat.”

   Acum vreo patruzeci de ani faceam o drumetie lunga pe niste coame de munte absolut necunoscute de turisti;in acea straveche regiune a Alpilor care ajungepina la Proventa.Regiunea e delimitata la sud-est si la sud de cursul mijlociu al riului Durance,intre Sisteron si Mirabeau; la nord,de cursul superior al riului Drome,de la izvoare pina la Die;la est,de cimpiile comitatului Venaissin si de peretii abrupti ai muntelui Ventoux.Ea cuprinde toata partea de nord a departamentului Alpilor de Proventa de Sud,sudul departamentului Drome si o mica enclava din Vaucluse.
    In momentul in care am pornit la lunga drumetie in aceste tinuturi pustii,am intilnit doar stepe golase si monotone,situate cam la 1200 - 1300 metri altitudine.Nu crestea peacolo decit lavanda salbatica.Am traversat acest tinut in toata lungimea sa si dupa trei zile de mers,ma aflam intr-o dezolare totala.Mi-am ridicat cortul in apropierea unui sat parasit.
    Nu aveam apa din ajun si trebuia sa gasesc undeva.Casele ,inghesuite ca un cuib batrin de viespi,desi in ruina,m-au facut sa cred ca odinioara a existat acolo o fintina sau un put.Am gasit,intr-adevar o fintina,dar era secata.............................................................................

............................................................................................................................................................. Ciobanul care nu fuma merse sa caute un saculet si rasturna pe masa o multime de ghinde...................................................................... Mergea la doua sute de metri mai departe pe coama.Ajuns la locul unde dorea sa mearga,isi implinta vergeaua de fier in pamint.Facu astfel o groapa,in care puse o ghinda,apoi astupa groapa.ISI PLANTA STEJARII.L-am intrebat daca pamantul era al lui.Mi-a raspuns ca nu.Stia el al cui era?Nu stia.................... DE TREI ANI PLANTA COPACI IN ACEASTA PUSTIETATE..............................................................................................SE GINDISE CA TINUTUL MOARE DIN LIPSA DE COPACI.MAI SPUSE CA,NEAVIND TREBURI FOARTE IMPORTANTE,S-A HPTARIT SA REMEDIEZE ACEASTA STARE DE LUCRURI.......................... Studia deja,de altfel,reproducerea fagilor si avea linga casa lui o pepiniera rasarita de jir.Port-altoiurile,pe care le protejase de oi printr-un grilaj,erau de toata frumusetea.Se gindea si la mesteceni,pentru locurile retrase din vai,unde,spuse el,o anumita umiditate dormiteaza in adinc,la citiva metri de la suprafata solului............................................................................................................................... Ne-am despartit a doua zi.In anul care a urmat,a inceput razboiul din 1914,in care am fost inrolattimp de cinci ani......................................... Iesit din razboi,ma aflam in posesia unei minuscule prime de demobilizare,dar cu dorinta de a respira putin aer curat....................................... ......regiunea nu se schimbase.Totusi,dincolo de satul mort am zarit,in departare,un fel de ceata gri care acoperea inaltimile,asemeni unui val.Din ajun incepusem sa ma gindesc la acest cioban,plantator de copaci.”ZECE MII DE STEJARI” MI-AM SPUS ” OCUPA,INTR-ADEVAR UN SPATIU VAST”.Vazusem murind prea multi oameni,timp de cinci ani ca sa nu-mi imaginez cu usurinta moartea lui Elzeard Bouffier,mai ales ca.......................................................... Nu murise.Era chiar foarte in putere.Isi schimbase meseria.Nu mai avea decit patru io,care-i amenintau plantatiile de copaci.CACI,SPUSE EL(SI EU O CONSTATAM),NU SE SINCHISISE DELOC DE RAZBOI.cONTINUASE IMPERTURBABIL SA PLANTEZE.STEJARII DIN 1910 AVEAU ACUM ZECE ANI SI ERAU MAI MARI DECIT MINE SI DECIT EL..........................................................................................................................................................