Discuție:Fălciu, Vaslui

SCURT ISTORIC AL TARGULUI SI TINUTULUI FALCIU

In Minerva – Enciclopedie Romaneasca -, Cluj, 1929, se consemneaza: “Falciu – 3197 locuitori – comuna rurala, din judetul Falciu, resedinta plasii Falciu, formata din satele: Bogdanesti, Bozia, Falciu si Odaia-Bogdana. Primaria in Falciu. Preotie locala. Posta locala. Medic veterinar. Gara – Zorleni 40 Km.”

Judetul Falciu (1929)…”Judet din mijlocul Moldovei intregite, trecand peste Prut in Basarabia dupa Legea administrativa din 1924. Suprafata = 2120Km2, cu 120.000 locuitori, 67 comune rurale si 1 urbana, 6 plasi. Capitala: Husi, regiunea a XIII-a scolara Iasi, Curtea de apel la Iasi. Pana la 1832 capitala judetului a fost targul Falciu” (Dictionar Minerva, Cluj, 1929, p.435).

Vom aduce mai intai dovezile arheologice care, in zona, sunt foarte bogate, si anume, gasim urmatoarele culturi: 1. Epoca noua a pietrii (Neoliticul): Bogdanesti, o asezare, precucuteana, pe malul drept al Prutului; Rinzesti, in gradina invatatorului Ion Cahu – asezare gumelnita – protocucuteni, aspecte Stoicani-Aldeni. 2. Epoca Bronzului – cultura Noua: 10 asezari. Exemple: Falciu, in fata fermei de stat, la “Casa de apa”; Bogdanesti, in punctul “Puiernita”; Bozia, la 1Km SE de sat; Ranzesti, 1Km SV de sat. 3. Epoca fierului – cultura Hallstatt La Tene: 6 asezari. Exemple: Copaceana in margine S-SV a satului. Ranzesti pe terasa joasa cuprinsa intre bisserica si locuinta invatatorului Ion Cahu. 4. Perioada romana si perioada migratiilor: 11 asezari. Exemple: Falciu, punctul “Casa de apa”, ; Bogdanesti in jurul locuintei lui Petrache Zante. Copaceana in marginea de SV a satului. 5. Perioadele prefeudala si feudala: 15 asezari. Exemple: Falciu, punctul “Casa de apa”, ; Bogdanesti in punctul “Puiernita”; Bozia punctul “La gura Boziei”. (Ghenuta Coman “Statornicie, continuitate”, p.136-141).

In documente gasim prima consemnare asupra Falciului la 1409, intr-un document dat de Alexandru Cel Bun, la Suceava, 1409, noiembrie,.

                                                                                      (D.R.H. vol.I, p.33).

Putin mai tarziu urmasii lui Alexandru cel Bun dau si ei un document de intarire/de proprietate la 1447 pe Prut, la Falciu. Suceava 1447, august 22. (D.R.H. vol.I, p.389).

In 1454, targul Falciu este pomenit de Petru voda in scutirea de vama pentru calugarii de la manastirea Moldivita, la Vadul Calugaresc (Vadul Calugarilor) pe Prut la Falciu. Cotnari, 1454, august 25 (DRH vol.II, 1976, p.59).

Stefan cel Mare da o scutire de vama, tot la Vadul Calugarilor, pe Prut la Falciu. Suceava 1470, luna aprilie, 1(DRH vol.II, p.244).

Din nou Stefan cel Mare da o scutire de vama, tot la Vadul Calugarilor, pe Prut la Falciu. Suceava 1487, sept. 3 (DRH, vol.III, p.385).

In 1493, martie, 6, Suceava, Ispisec de la marele voievod Stefan, in care se arata ca au intarit unui Ioan Albu pe giumatate de sat Radiesti, partea de sus, de pe paraul Strejnic, de la Falciu. (DRH, vol.III, 1980, p.245).

La 1495, din nou un hrisov de la Stefan cel Mare de intarire de proprietate pe apa Elanului la Salceni din tinutul Falciului. Suceava, 1495, ianuarie, 24. (DRH, vol.III, 1980, p.252).

In repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti, 1974, p.287, in “Cronici turcesti”, p.267, Falciul apare trecut “Oras cu biserici mari ars de turci la 1538” si tot aici la p.534 “Puternica cetate!? Falciu1538”. La fel Dimitrie Cantemir in “Descrierea Moldovei” p.77 ne vorbeste la Falciu: “despre urmele unei cetati vechi”; iar Gheorghe Ghibanescu in publicatia istorica – Ioan Neculce – anul 1925, p.220 ne pune in fata unui document dat in 1776 in care gasim ca “targul acesta – Falciu – este unul din targurile cele mai vechi de la inceperea tarii”.

- Nu intram aici in problema complexa si controversata a formarii oraselor romanesti (si aici, a celor din Moldova), daca a avut loc inainte, sau dupa constituirea statelor feudale romanesti de sine statatoare. Documentul din 1776 pare a confirma ideea ca targul Falciu ar fi putut lua fiinta odata cu “inceperea” Tarii Moldovei, deci, probabil inaintea documentului de la Alexandru cel Bun (ramane ca studiu aceasta problema) . In sprijinul celor afirmate aici, si a ceea ce sustin documemtele ulterioare, credem ca la constituirea acestei localitati, mai devreme decat altele din zona, pozitia geografica de rascruce cu vad si pod umblator - , in calea trecerii moldovenilor, lituanienilor, turcilor, rusilor – a avut o mare implicatie (pozitia geografica - , mai bine zis cea geopolitica).

Dupa consemnarea cronicilor turcesti care vizau domnia a II-a alui Petru Rares, Falciul il gasim consemnat din nou in documentele interne, la Vaslile Lupu, care la 1653, iunie, 9, Iasi, da un document de proprietate aici. (Catalogul documentelor Moldovenesti, Bucuresti, vol.I, 1968, p.28).

In buletinul Comisiunii Istorice – B.C.I. – XII, 1933p.21, gasim cateva date despre”arderea targului, 1659”. Nu ni se spune, care era situatia edilitara la acea data, a targului.

Un alt act de proprietate dat la 1681 pomeneste din nou localitatea Falciu (Catalogul documentelor Moldovenesti, Buc., vol.II 1969, p.32).

Anuarul Institutului de istorie, Cluj, 1969, p.257, prin articolul lui Lascu Viorica “Documente inedite privitoare la situatia tarilor romane”, la sfarsitul sec. al XVII-lea, ne da la anul 1688 o descriere a targului Falciu “plin de biserici, si cu pod plutitor pe Prut”.

Iata un document din 1756 publicat de episcopul Melchisedec al Husilor in “Cronica Husilor”, Buc., 1869, p.254-255 prin care ajunge la noi un lucru de referinta pentru viata targului Falciu, si anume: “…se interzice mutarea autoritatilor din Falciu la Husi, aceasta urmand a sta, unde au fost obiceiuri mai dinainte vreme”. Desprindem din document ca la acea data au fost intentii de mutare a capitalei tinutului de la Falciu la Husi. Cauzele, credem, ca au fost de ordin economic; o slaba viata economica a dus la scaderea comertului si a meseriilor.

La 1776, februarie, 28, Iasi se da o Anafora pentru podul umblator de pe Prut, la Falciu, pod fost domnesc si acum este ”numai a spatarului de targ”.

                                       (Ioan Neculce, I.N., vol.II,1922,p.184)

Pentru targul Falciu un document cuprinzator si clar este cel de la 1801, aprilie, 2, Iasi, prin care Constantin Alexandru Ipsilanti voda daruieste lui Sarban Costachi spatar, vatra targului Falciu cu toate veniturile din bautura, casapie, dohet.

                                       (Ioan Neculce, I.N., 1925, p.312-314)

In 1803, martie, 16, Iasi, Alexandru Constantin Moruz voda intareste, tot lui Serban Costachi biv spatar danie, targul Falciului, si-i sporeste veniturile din bezmene si iarmaroace. (Ioan Neculce, I.N., vol.II, 1925, p.312-314)

Din cele doua reiese clar ca la sfarsitul sec. al XVIII-lea si inceputul sec. al XIX-lea, targul Falciu, ca si alte targuri din vreme, isi pierd daniile domnesti (ocolul targului), si acum erau supuse unei fiscalitati din ce in ce mai excesive prin abuzuri si uz de forta din partea prea desilor proprietari.

Tot de la Alexandru Constantin Moruzi gasim un act dat la 1805, nov, 7, Iasi, prin care ne spune ca biserica Sf. Neculai “fiind veche din lemn” au inceput a se zidi, ca sa se faca din piatra de catre Serban Negel fost mare spatar. Biserica nemaiavand nici un venit si tinand seama si de faptul ca acolo ctitorul voia sa faca “Scoala obsteasca de invatatura in limba greceasca si moldoveniasca” domnul ii acorda mile si scutiri, obligand pe episcopul de Husi si pe spatar, care era stapanul targului “sa poarte de grija pentru ca atat biserica cat si scoala sa se afle in buna stare”.

                                        (N. Stoicescu – Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974, p.283).

Cu siguranta , de consemnat, aici, este infiintarea scolii mai ales de limba moldoveneasca (romaneasca), la acea vreme a anului 1805 (meritul de carturari ai multor domni fanarioti si chiar de deschizatori de drumuri in cultura noastra, nu trebuie sa mai mire pe nimeni, impune doar, obiectivitatea si studiul documentelor).

Localitatea mai are consemnata o biserica construita din barne la 1808 – cu hramul – “Coborarea Sf. Duh” – distrusa de bombardamente in 1941 (N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic…, Buc., 1974, p.288). Stoicescu mai consemneaza existenta bisericii Sf. Gheorghe construita in 1812-1815 de Maria si Gheorghe Bruma, restaurata in 1868, reparata in 1943 cand s-a adaugat pridvorul.

Targul Falciu este capitala tinutului Falciu pana la 1832, dupa care acesta se muta la Husi. De aici inainte targul Falciu ramane o comuna rurala si mai tarziu resedinta de plasa. O viata economica slaba duce, la anonimat. Profesorul Gheorghe Platon in – Carpica, III, 1970, p.6-32 in articolul “Populatia orasului moldovenesc la mijlocul secolului al XIX-lea” face tocmai in acest sens, si pentru perioada de dupa Regulament, o analiza in detaliii a vietii economice a targurilor din Moldova. Catagrafiile din 1838 si 1845 confirma decaderea economica si a targului Falciu, atat in mestesuguri, comert si forta de munca activa, chiar si in comparatie cu alte targuri din zona (Husi, Vaslui).

Dupa reformele din 1864, 1878, apar sate noi pe Prut cu o viata economica puternica; targul Falciu – o viata economica din ce in ce mai scazuta.

<<tehnoredactat: Nicolau Gigi>> <<document preluat din Scoala Falciu>>

<fără subiect>

Vă recomand satul Fălciu 82.76.41.219 (discuție) 21 octombrie 2022 15:37 (EEST)