Discuție:Dinastia Basarabilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Explicaţie pentru format[modificare | modificare sursă]

Înainte de toate, formatul se poate scoate, dacă editorul anonim pune {{editare}}, semn că mai are de lucru. Dar cum nu îl pusese... Cred că se mai poate îmbunătăţi formatarea, mai ales numerele de la începutul liniilor nu sunt sigur ce reprezintă (mai ales că se repetă). Există posibilitatea ca numărătoarea să se facă automat (dacă este vorba de o număratoare). Dacă nu, atunci ce anume e exact? Mulţumesc. --Vlad|-> 26 ianuarie 2006 03:54 (EET)

Surse[modificare | modificare sursă]

Felicitări pentru bogăţia de informaţii! Aş avea o rugăminte. Toate informaţiile din Wikipedia trebuie să se bazeze pe o bibliografie serioasă, credibilă. Autorul articolului este rugat să precizeze în articol, la o secţiune separată ("Bibliografie"), de unde provin datele. Mulţumesc şi spor la scris în continuare! — AdiJapan  26 ianuarie 2006 09:21 (EET)

bai, e Diodor din Sicialia. mama. trebuie sa dau edit zdravan la articolul asta. :P mai ales in privinta surselor. yey. fresh meat. IleanaCosanziana 5 aprilie 2007 10:52 (EEST)

revin. explic editarea facuta de mine. lol. "dioceza dacilor". pe asta chiar ca n-am mai auzit'o! ce bine ca am editat partea aia. imi insulta cultura. :) pe langa asta, dupa retragerea aureliana nu se mai poate vorbi de dacia malvensis. complet incoerent pasajul ala. faptul ca imparatul constantin sau iustinian au facut nu stiu ce - astea pot fi integrate intr-un alt articol, eventual, aici chiar nu au relevanta. ma gandesc sa bag despre demunirea traca a bacantelor ...era ceva foarte similar cu basarab. ma mai documentez. IleanaCosanziana 5 aprilie 2007 10:59 (EEST)
dublu revin. domnule Utilizator:AdiJapan, n-am inteles de ce fu necesar sa dati revert, insa mi s-a parut tare comentul. voi cerceta si legatura dintre abaris et comp. insa pana se stabilesc legaturile dintre cei doi, voi scrie, eventual, articol despre abaris hiperboreanul (de la miaza-noapte). IleanaCosanziana 9 aprilie 2007 02:46 (EEST)

De unde Basarabi inainte de Basarab I Întemeietorul????[modificare | modificare sursă]

Chestiunea asta e un fals endemic wikipediei in romana sau o interpretare foarte relaxata a unor surse indoielnice. E (probabil) adevarat ca un Nicolae Basarab este metionat in cartea lui Grigoras dar el nu este confirmat de nici o alta sursa iar ipoteticul grup statuar nu a fost identificat. In rest hai sa aberam. Pan-vlahism? Ce istoric vorbeste de chestia asta si unde? Ortodoxia la ortodocsi - asta in prima parte a dinastiei? Pai si Daniel Barbu si Neagu Djuvara se acorda in a spune ca Basarab I si Nicolae Alexandru erau catolici. Nicolae alexandru face abia la 1359 adeziune la credinta pravoslavnica.http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current8/mi53.htm. Dupa aia, la originea ipotezei originii daco gete a numelui e Hasdeu "Ban" si "Sărâmb"... Plinul cel tanar 10 aprilie 2007 18:44 (EEST)

eu chiar nu am scris nimic la partea de genealogie a articolului. am contribuit doar acolo unde ma pricep, adica la partea de etimologie. si nici macar acolo nu sunt inca satisfacuta de contributia mea. o sa inserez mai multe versiuni de a despartii numele in ultima subsectiune a sectiunii cu ipotezele. asa ca o concluzie si adaugare la subsectiunile anterioare. :) cat despre restu. de abia acum m-a apucat sa cercetez. cand am venit eu, articolul nici macar nu avea sectiunea note. :) a si faza cu basarabi inainte de basarab intai se stie macar despre tatal lui basarab, adica Tugomir something. cat despre cea de dupa uite un arbore selectiv aiciIleanaCosanziana 11 aprilie 2007 01:20 (EEST)
Tatal lui Basarab este mentionat intr-un document al lui Carol Rober de Anjou - "Basarab filium Thocomerii". Si atat. Genealogia dupa o cunosc foarte bine si sunt familiar cu cercetarile remarcabile ale lui Matila Ghica (el insusi os de domn). Articolul acesta contine insa fie cercetare originala (ha!) fie date pur si simplu scoase din burta sau de pe cine stie site-uri savesciene. Intr-un caz ca si in altul datele nu au ce sa caute pe wikipedia. Incearca sa scri asa ceva pe wikipedia in engleza la House of Basarab si esti pus la punct imediat.Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 09:34 (EEST)

Cercetare originala in etimologie[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui contine cercetare orginiala. Ce autor scrie de originea "germanica" a numelui? Unde e citat Djuvara care argumenteaza pe larg originea cumanica?Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 09:41 (EEST)

Cred că ar merita un loc şi etimologia lui Hasdeu care, chiar dacă nu e cea reală, este însă interesantă. --Alex:D|Mesaje 11 aprilie 2007 11:54 (EEST)

Matei Basarab[modificare | modificare sursă]

Matei Basarab ca si Neagoe Basarab nu era de loc preocupat de originea numelui, ci de a-si construi "hereghie", succesiunea la tronul Tarii Romanesti era deschisa numai membrilor Casei Basarab legitimi sau nelegitimi. Astia doi s-au pretins a fi descendenti nelegitimi si si-au luat numele de Basarab pentru a-si intari pozitia !!Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 09:50 (EEST)

Articol neenciclopedic[modificare | modificare sursă]

Articolul este neinciclopedic din urmatoarele puncte de vedere:

1) Informatiile privind ascendentii lui Basarab I Întemeietorul sunt fie voit false (vezi [Protocronsim]), fie neverificabile, fie extrase din surse de rea credinta sau care nu sunt de încredere, fie prin absurd un exemplu de cercetare originală. Mai mult transmiterea voievodatului de la Barbat la Thocomerius este neclara din cauza invaziei tatare. Brezeanu, Djuvara, Barbu vad in Thocomerius o capetenie de origine cumana originara din Ardeal. In acelasi context: nu exista pan-vlahism (nici un cercetator si nici cu atat mai putin vreo sursa contemporana nu mentioneaza doctrina asta). Cuceririle lui Basarab I (Basarabia printre altele) sunt acte militare nu ideologice. Mai mult ortodoxia familiei pana la 1359 este pusa sub semnul intrebarii, corespondenta papala il numeste pe Basarab principe devotat catolic si pe fiul sau barbat nobil barbat catolic. De

2) Referitor la originea numelui nu sunt citate sursele privitoare la asa numita origine medievala, care de altfel nu are sens: Neagoe Basara ca si Matei Basarab au adoptat numele dinastic pentru a-si sprijini "hereghia" inventata (trebuia sa fi os de domn ca sa accezi la tron), nici o sursa nu vorbeste despre vreo "preocupare" a lui Matei Basarab pentru nume, ceea ce il interesa era tronul, nu avea timp de etimologie. Unele informatii interesante se gasesc si pe internet in disputa aceasta intre doi medievisti: http://www.patzinakia.ro/Noviciola/Vasary-Curta-controversy.html

3) Referitor la originea cumana. Bibliografiile catre Iorga si Brezeanu nu sunt indicate dar mai ales articolul combate direct teoria (punct de vedere) formuland ipoteze bazate pe lucrari fundamentale (cercetare originala). Nu comentez acum metoda dupa care e facuta cercetarea asta originala cu radacini hibride din gota si olandeza fara a se indica traseele descendente pana la PIE si cele ascendete pana la romana - cu alte cuvinte apropieri formale caci legile fonetice lipsesc.

4) Cuvantul compus. Lasand la o parte inconsistenta explicatiei (ba nu are niciodata sensul de "fara"), articolul spune "singura ipoteza care nu intră în conflict cu istoria sau logica derulării faptelor" !! Dupa parerea cui si cine face ipoteza asta? Este vorba si de un punct de vedere si de cercetare originala.

5) Nu exista limba daco-romana.

6) Originea geto-daca a fost propusa de Hasdeu. Trebuie precizat ca nici un cercetator actual nu adera la aceasta teza si ca Lucian Boia considera teoria ca un exemplu de [Protocronism]. Mai mult, daca tot se vroia amintirea ipotezei geto-dace trebuia data etimpoogia propusa de autor; "ban" + "sărâmb".

Lucian Boia? adica acela care spune ca Pana-n secolul al XIX-lea, moldovenii nu numai ca au avut statutul lor si istoria lor distincta, dar nici nu si-au spus romani, ci moldoveni. Altminteri erau foarte apropiati -si constienti de acest fapt- prin limba, cultura si alte forme de solidaritate de ceilalti romani. Din perspectiva actuala, sunt romani fara indoiala. Dar din propria lor perspectiva, cu secole in urma? daca la asta te referi, da-mi voie sa spun ca acest Lucian Boia este el insusi un istoric controversat. :) IleanaCosanziana 11 aprilie 2007 17:31 (EEST)
Nu cred ca se poate spune despre Boia ca este un istoric controversat. Pot spune ca intr-adevar unii dintre colegii sai nu sunt de acord cu anumite pozitii pe care le-a luat dar nu exista o controversa in adevaratul sens al cuvantului. Cat despre ceea ce scri mai sus este perfect adevarat si usor verificabil (si nu stiu sa il fi contrazis vreun alt istoric). Existenta unui stat moldovean e indiscutabila. Conflictele uneori armate dintre unii principi moldoveni si vecinii lor munteni sunt la fel de reale. Pune frumos mana pe Cantemir si pe cronicari si vezi daca isi spun romani in vreun loc. Astzi sunt romani si ii privim retrospectiv ca romani fara sa gresim. Tot asa burgunzii sau angevinii (si chiar bretonii) sunt francezi. Dar din propria lor perspectva cu secole in urma....Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 17:43 (EEST)
auzi, dar Alecu Russo ce era cand scria "Cantarea Romaniei"? :)) dar mitropolitul Varlaam si a lui Carte romaneasca de invatatura (1643)? IleanaCosanziana 11 aprilie 2007 18:09 (EEST)
Alecu Russo era in secolul XIX deci iese din discutie. "Cartea romaneasca..." (jumatatea sec XVII totusi - Moldova exista de trei secole) poate fi intr-adevar considerata un inceput de idee nationala si multi istorici o si citeaza ca atare. Totusi ea reflecta in primul rand o anumita politica a domnitorului Vasile Lupu decat o credinta raspandita in randul boierimii si cu atat mai putin a norodului.Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 18:43 (EEST)
< sarcastic mode on > ce-i drept, numai in Moldava au mai ramas daci. in transilvania au venit unguri, cazari, secui, baschiri, tigani gabor, iar in muntenia cumani, pecenegi si bulgari. este foarte just ca dacii din moldava sa se fi numit si sa se numeasca si considere si azi moldaveni. trebuie facuta distinctia intre indo-europeni pursange si migratori turanici/corcituri, nu? < /sarcastic mode off > IleanaCosanziana 29 aprilie 2007 02:44 (EEST)
Dar pana la urma de ce dezbatem, ca nu suntem pe forum. Boia e un istoric recunoscut si apriori o sursa de incredere. Daca ai surse de incredere care sa il contrazica: da-le.Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 17:49 (EEST)
nu le mai dau, ca lucrezi tu la articol acum. a devenit deja responsabilitatea ta. succes :)IleanaCosanziana 11 aprilie 2007 18:11 (EEST)
cum doresti, voi astepta pana la finalizarea (peste 5 zile ineleg) a discutiilor de stergere a articolelor despre falsii voievozi antecesori lui Basarab. Mai am ulterior de rezolvat problema lui Nicolae Basarab dupa care voi inlatura toata partea de dezinformare prezenta in acest articol precum si in lista de domnitori (pana atunci orice cosmetizare e inutila). Apoi voi putea sa aduc restul articolului la un nivel acceptabil.--Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 18:58 (EEST)

7) Legatura huniazilor cu basarabii e improbabila. Daca nu ma insel un istoric maghiar din secolul XIX il propune pe Litovoi ca ascendent al lui Voicu (Voik) de Hunedoara. Chiar si admitand aceasta ipoteza indoielnica filiatia Litovoi - Thocomerius (tatal lui Basarab) este improbabila.

8) Probleme minora: Familia Basarab nu este o dinastie in sensul propriu datorita ambiguitatii regulilor de succesiune. In sens larg un pretendent care isi dovedea "hereghia" putea fi ales de Sfatul Tarii ca domn, dar in practica (vezi cazuri ca Neagoe sau Matei Basarab) ceea ce conta era sprijinul militar pe care putea conta.--Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 11:53 (EEST)

sugerez sa stergi tu tot aricolul si sa-l rescri asa cum te taie capul. sau dupa cum iti sufla la ureche piticii. eu ma spal pe maini. ma duc sa vad ce fac cazarii :)IleanaCosanziana 11 aprilie 2007 16:56 (EEST)
Este in mare ce am de gand sa fac - sa-l aduc la o forma apropiata de echivalentul in engleza: House of Basarab cu ceva informatii in plus si eventual cu un articol separat despre originea numelui. Totul e o chestiune de timp.Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 17:49 (EEST)

Matei Corvin, Matei Basarab si calatoria in timp[modificare | modificare sursă]

Matei Corvin l-a denumit, la un moment dat, pe Matei Basarab drept Bassa al românilor, iar, deşi acest gest a fost interpretat de către istorici drept unul ironic din partea lui Corvin, ştiindu-se că Matei Basarab nu era descendent al Basarabiilor, ci al Craioveştilor, el poate să reprezinte o atestare a corectei despărţiri a numelui (bassa rabbi).

Am uitat sa listez ieri aberatia principala Matia Corvinul (a fost botezat dupa apostolul Matia si nu dupa Matei) rege al Ungariei 1453-1490 il denumeste intr-un anume fel pe Matei Basarab domn al Tarii Romanesti 1632-1654. Gestul este interpretat de unii istorici ca o atestare a calatoriei in timp.Plinul cel tanar 12 aprilie 2007 09:28 (EEST)

te sfatuiesc ca, in loc sa pirezi timpul explicand pe pagina de discutii ce grave erori ai gasit in articol, sa rescri articolul, motivand cele scrise, unde este nevoie, prin referinta si, de abia dupa, daca e nevoie de super extra exlicatii, sa pierzi timpul facand threaduri pe pagina de discutii. IleanaCosanziana 15 aprilie 2007 22:22 (EEST)
era necesar sa fac toate precizarile pentru a motiva etichetele pe care le-am pus la inceputul articolului. In plus unele paragrafe merita chiar pastrate pentru uncycopedia.Plinul cel tanar 16 aprilie 2007 09:53 (EEST)
cum spuneam, astept sa fie sterse articolele despre basarabii scosi din burta, dupa aia trebuie sa clarific problema cu leul din pireu si fantasmagoricul Nicolae basarab, si apoi, cu terenul astfel curatit voi putea sa editez in voie.Plinul cel tanar 16 aprilie 2007 09:55 (EEST)

Modificari[modificare | modificare sursă]

Încep igienizarea articolului, ca prim pas am adaugat bibliografie (toate titlurile apartin unor specialisti iar doua sunt peer-review) si am modificat titlul.Plinul cel tanar 25 aprilie 2007 17:15 (EEST)

anunta-ma cand termini :) IleanaCosanziana 27 aprilie 2007 00:46 (EEST)

Singura ipoteză care nu intră în conflict cu istoria sau logica derulării faptelor ar fi alăturarea directă a două cuvinte, exact în forma în care se scriu, eliminând variantele care au la bază doar sonorităţi asemanătoare. Este vorba de două cuvinte din aromână,dacoromână şi meglenoromână, cuvintele: "Ba" şi "Saraba" (lat. Sarabara[2]).

   Ba = este o negaţie (nu, fără, nici)
   Saraba = înseamnă pantaloni, nădragi, iţari etc.

Sensul ar fi simplu: Ba Saraba = cei fără pantaloni, cei care nu poartă pantaloni. Este posibil ca aceştia să fie urmaşii celor care conduceau Cetatea Severinului (poate guvernator sau comandant de garnizoană militară) şi care, după retragerea romană, şi-ar fi păstrat o oarecare putere şi influenţă, evidenţiind-o prin purtarea de straie romane şi sfidând chiar şi condiţiile de climă. Paragraful acesta merita pastrat (desi nu in articol). Poate il foloseste cineva la Uncylopedia in continuarea celui de mai sus legat de calatoria in timp.Plinul cel tanar 2 mai 2007 18:52 (EEST)

Aia cu fără pantaloni o fi fost gândită pentru altă emisiune... Totuşi, la originea numelui, n-ar fi mai bine să se prezinte cronologic încercările de stabilire a etimologiei? (Hasdeu aşa şi pe dincolo, după care a(u) venit - cine? că nu se spune - şi l-a(u) contrazis propunând... etc.)--Alex:D|Mesaje 2 mai 2007 21:56 (EEST)

Alt candidat la Uncyclopedia: În prima perioadă, până după Mircea cel Bătrân, dinastia are două tendinţe definitorii, contrare oarecum intereselor imediate:

a) pan-vlahismul, deşi o entitate de origine latină inconjurată de popoare migratoare, venite din stepa Caucazului (bulgari, maghiari, tătari, cumani, pecenegi) sau din zona Vistulei (sârbii) reprezenta o pozitie impotriva curentului.In aceasta perioada este alipita Muntenia,apoi sudul Moldovei si al Basarabiei. Au loc multe incercari de extindere spre sud pana la Muntii Balcani unde exista o comunitate vlahă puternică, alipirea Dobrogei, controlul asupra unor teritorii locuite de români din Transilvania (Amlajul, Făgăraşul, Ţara Haţegului), apărarea fiinţei latine, se promoveaza legaturi foarte stranse cu Moldova, mai ales la nivelul dinastic (Muşatinii intemeiază o familie de domnitori în Moldova). Lupte de apărare împotriva maghiarilor, tătarilor şi, mai târziu, împotriva turcilor)

Basarab stapanea deja Muntenia, probabil şi tatal sau. Teritoriile de la nord de Carpati ca si castelele Bran si Bologa sunt primite cu titlu de fief de Mircea cel Batran de la seniorul sau feudal Sigismund de Luxemburg, deci nici vorba de panvlahism. Cine si cand incearca unirea cu vlahii de la sud de Dunare?

b) ortodoxia se rămâne la ortodoxie, împotriva încercarilor de penetrare catolice, deşi ortodoxia însăşi constituia un dezavantaj, iar, in urma scindarii celor doua biserici (ortodoxă şi catolică) şi a declinului Imperiului Bizantin, catolicismul oferea anumite avantaje.

Asta e chiar draguta. Primii doi domni ai dinastiei au fost foarte probabil catolici. Nicolae Alexandru este probabil cel care face juramant de adeziune la credinta pravoslavnica (ocazie cu care isi si ia numele de Nicolae) in 1359 pentru a obtine ungerea ca "autocrator" de la Constantinopol (nu reusise o obtina de la Roma) - vezi Barbu, DjuvaraPlinul cel tanar 2 mai 2007 19:47 (EEST).

Vlaicu Vodă a fost ortodox sau catolic?--Alex:D|Mesaje 2 mai 2007 21:56 (EEST)
Ortodox. Tatal sau Nicolae Alexandru este se pare cel care adera la credinta rasariteana pentru a fi recunoscut ca "singur stapanitor" de catre bizantini.Plinul cel tanar 3 mai 2007 09:48 (EEST)

Perioada anterioară întemeierii Ţarii Româneşti[modificare | modificare sursă]

*Litovoi este conducatorul vlahilor (olaţi) din Ţara Lytua. Unele surse afirmă că voievodatul lui Litovoi avea capitală Severinul. El apare pe diploma cavalerilor ioaniţi ca voievod peste un teritoriu ce acoperea aproximativ judeţele Mehedinţi şi Gorj. Dar în momentul războiului cu ungurii, apare ca voievod si peste cnezatele lui Ioan, Lupu(Farcas) şi Seneslau.

*Bărbat, fratele său, conduce acelaşi teritoriu ca Litovoi.

*Thocomerius, tatăl lui Basarab I moşteneşte voievodatul lui Bărbat.

*Basarab I este, la rândul său, înainte de Posada stăpân peste acest voievodat.

Există şi o legendă potrivit căreia Negru Vodă descalecă din Munţii Fagăraşului şî întemeiază un voievodat (unii îl consideră pe cel al lui Seneslau, alţii undeva la Câmpulung) şi că un urmaş al lui Seneslau ar fi devenit Basarab I, alţii consideră ca legenda lui Negru Vodă se referă la Litovoi, alţii cred că Negru Vodă era porecla lui Radu I. Negru Vodă nu este susţinut de documente şi cronici, nu este un persoanj istoric, ci unul literar, nefiind clarla cine anume face referinţă.

Paragraful de mai sus poate in cel mai bun caz fi folosit pentru alte articole (Litovoi, Thocomerius) dar este nerelevant cu referire la Basarabi. Acestia au luat ca nume dinastic numele fondatorului: Basarab I Intemeietorul. In afara de asta informatia cum ca ar fi existat o filiatie Litovoi - Thocomerius (in care Djuvara il vede pe Negru-Voda) nu este impartasita de medievistica din ziua de azi (vezi Djuvara, Vasary, Brezeanu si chiar Iorga si Decei).Plinul cel tanar 2 mai 2007 19:37 (EEST)

Îmi amintesc de anumite teorii care susţineau că la început Basarab fusese un prenume şi abia mai apoi a devenit nume (şi dinastie). Ştie cineva mai multe? --Alex:D|Mesaje 2 mai 2007 21:56 (EEST)
Cel mai probabil era vorba de un nume unic (deci impropriu spus prenume) pe care familia l-a luat ca nume dinastic.Plinul cel tanar 3 mai 2007 09:10 (EEST)

Genealogii[modificare | modificare sursă]

Sunt pentru inlaturarea completa a genealogiilor, cea a Musatinilor chiar nu isi are rostul - articolul precizeaza ca exista o relatie de inrudire. Arborii sunt disponibili pe internet se pot da linkurile adecvate. Daca totusi se doreste pastrarea lor in Wikipedia atunci propun crearea de articole separate, asa cum sunt ele fac articolul ilizibil.Plinul cel tanar 2 mai 2007 19:52 (EEST)

Voi sterge sectiunile sus mentionate dar voi pune aici paragrafele din sectiunea genealogica ce difera de alte articole (listele domnilor moldovei sau tarii romanesti) in caz ca autorul original vrea sa le integreze in alte articole. Pun insa la indoiala exactitatea multor fapte care sunt descrise in paragrafele acestea (ca mic exemplu Basarab I Intemeietorul este numit Ioan Basarab ??!!).Plinul cel tanar 7 mai 2007 11:25 (EEST)


  • 8(generatia a 8-a)

Ioan Basarab I (n.1280-m1352) domnie (1310-1352) Casatorit cu 8-Marghita, a avut fiică pe: 9-Theodora Basarab (n.1302,m.?) căsătorită cu Ivan Alexandru(n.1300,m.1371) domnie (1331-1371). Căsătorită în 1320. Căsătorie zbuciumată care se strică complet în anul 1340. Teodora se călugăreşte sub numele Teofana la mănăstirea Vidin. Canonizată de biserica bulgară Sfânta Teofana, ascetă, purtătoare de virtuţi. Casatorit cu Marghita, (n1281,m.?) a avut fiu pe:

  • 9-Nicolae Alexandru Basarab (n.1301,m.16nov.1364) domnie (1352-1364).Înmormantat la Câmpulung „în luna noiembrie 16 zile, a răposat marele şi singur stăpânitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364).Veşnica lui pomenire”.

Casatoria I-a cu 9-Maria, bosniacă, a avut Fii: 10-Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377) domnie (1364-1377) 10-Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383) Fiică: 10- Elisabeta care s-a căsătorit cu Ladislau de Oppeln, palatinul Ungariei. Casatoria II-a cu cu 9-Clara (Dabokay) (n.1318,m.?) care era catolică Clara era nepoata lui Ştefan Mikud cândva ban ungur la Severin,se pare de origine romăni. Tatăl Clarei, Ianoş de Doboka, a mai avut trei fraţi, Petru, Nicolae şi Dimitrie. Cu ocazia nunţii Clarei, Dimitrie trece la ortodoxie cu numele Dabacevski, apoi Dăbăcescu. A patra parte din moşia lui, Dăbăceştii de pe Jaleş, o lasă la moartea sa, pe la 1385, Tismanei. Fratele Clarei, Ladislau, luptă împotriva turcilor alături de Vlaicu-Vodă care îi dă în 1372 mai multe donaţii. 10-Ana Basaraba (n.1339-?) s-a căsătorit, înainte de 1360, cu Ioan-Sracimir (domnie la Vidin intre 1356-1397, asociat în 1337), ţar bulgaro-roman, frate vitreg cu Ioan VI Şişman (numit si tarul evreu al Bulgariei)domnie 1360-1393, fiii lui Ivan V Alexandru (n.1310,m.1371) domnie (1331-1371), care fusese, la rândul său, după cum ştim, ginerele lui Basarab întemeietorul. Ana a scris, în 1360, în oraşul Vidin un sinaxar sau o culegere de vieţi ale femeilor sfinte. Manuscris păstrat azi în biblioteca Universităţii din Gand (Belgia). 10-Anca (Slava) Basaraba (n.1341,c.1360 cu Ştefan Uroş, (domnie1355-1371) , ţarul sârbilor, fiul lui Ştefan Duşan (domnie 1331-1345, 1345-1355).

  • 10- Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377) domnie (1364-1377)

Sigur în viaţă la 6 iulie 1374 asociază la domnie pe Radu I în 1372. Unii istorici spun că în 1374, alţii în 1375, alţii chiar în 1377. În armata lui Vladislav se găsea şi ruda sa, Ladislau de Dobâca. Vlaicu vodă a fost ctitor la mănăstirea Vodiţa zidită din iniţiativa călugărului Nicodim. E primul ctitor al mănăstirilor Tismana şi Cotmeana; el a dăruit bogat, în septembrie 1369, şi mănăstirea Cutlumuş de la Muntele Athos. Vlaicu vodă, era cumnat, şi văr în acelaşi timp cu Sracimir Vlaicu fiind primul ctitor al Tismanei şi văr cu Nicodim, se presupune că el a fost înmormântat la Tismana. Fratele său Radu I a avut mult mai multe ctitorii.

  • 10-Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383)

În 1378 Radu domnea. Este ctitor al Tismanei în acest an 1378 ştim că „s-a sfinţit biserica” mănăstirii, potrivit unei însemnări de pe un document din 5 august 1424. Sfârşitul ei are loc înainte de 3 octombrie 1385, când se constată că domneşte fiul său Dan I. Radu este ctitor la Tismana, la Cozia şi la Cotmeana, Radu e ctitor şi la Biserica Domnească din Curtea de Argeş; lui i se datoresc admirabilele fresce care amintesc mozaicurile bisericii Chora (azi muzeul Karie Djami) din Constantinopol. Lui Radu i se atribuie şi întemeierea a două schituri: Jghiabu din Vâlcea, Negru Vodă din Muşcel precum şi biserica cea veche din Râjnov (judeţul Braşov). Pe malul drept al Dunării,el a restaurat mănăstirile Vratna şi Mănăstiriţa. Tot sub Radu se întemeiază, cel mai târziu în 1380, episcopia catolică de Severin şi, la 9 mai 1381, episcopia catolică de Argeş. Tradiţia îi atribuie şi o mănăstire catolică la Târgovişte Casatorie cu 10-Ana (n.1333,m.?) Fiu: 11-Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386) Casatorie cu 10-Calinichia Fiu: 11-Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)

  • 11Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386)

Unii istoricii spun că începe domnia în 1384 alţii în 1380. Mort la 23 septembrie 1386, când a fost ucis în luptă de Şişman. Fiul lui Radu I, aflăm din documentul din 27 iunie 1387 în care Mircea spune despre mănăstirea Tismana că a fost înălţată din temelie de "sfânt răposatul părintele domniei mele Io Radul voievod" şi că a fost întărită cu multe danii de "sfânt răposatul fratele domniei mele Io Dan voievod". În 1385 el era în scaun, deoarece dă în acest an, la 3 octombrie, un hrisov mănăstirii Tismana iar în 1387 domnea fratele său Mircea. Casatorit cu 11- Maria Fiu: 12-Vlad I,noiembrie 1394 - ianuarie 1397

Imagini[modificare | modificare sursă]

Neagoe Basarab este un fals Basarab, nu cred ca portretul sau este cel mai relevant.Plinul cel tanar 2 mai 2007 19:52 (EEST)

Eu cred că mai nimerit este cel al lui Basarab I. De când datează acea pictură? Din câte îmi amintesc a fost făcută binişor mai târziu (sec XVI?), Basarab fiind pictat într-o biserică împreună cu alţi voievozi (un fel de panteon al înaintaşilor). --Alex:D|Mesaje 2 mai 2007 21:56 (EEST)

Citare[modificare | modificare sursă]

Ştiu că este o bătaie de cap, dar te rog încearcă să dai referinţe precise (adică şi pagina unde este cazul). Cititorii poate au acces la acele materiale şi vor să verifice/citescă mai mult, ceilalţi redactori pot astfel să verifice şi/sau să compleze şi în general articolul capătă o alură "de încredere" şi acesta, zic eu, este scopul principal şi al proiectului şi al nostru. Să oferim nişte sinteze pe care cititorii să se poată baza.

La Djuvara nu este nevoie de pagină căci este o variantă online a articolului, la ceilalţi da. Am şi eu cartea lui Stelian Brezeanu şi voi adăuga eu paginile. Dacă greşesc corectează-mă. Daizus 3 mai 2007 01:03 (EEST)

Momentan am rezolvat şi cu Vásáry. Ai grijă pe viitor ;) Daizus 3 mai 2007 01:21 (EEST)
Intentionam sa adaug paginile, copia mea din Vasary e imprumutata, dar multumesc mult.Plinul cel tanar 3 mai 2007 09:08 (EEST)

Lucrări despre Basarabi[modificare | modificare sursă]

Mai jos sunt 4 legături către cărţi on-line ale lui Xenopol şi C. Kogălniceanu, care se leagă mult de Basarabi şi (eventuali) precursori. Cred că ar merita clarificate anumite lucruri. De asemenea, ar fi potrivit să se adauge în articol ceva despre cele 2 menţiuni ale Basarabilor înainte de Basarab I (1241 şi 1259) ca fiind persoane aflate în poziţii înalte în structurile de conducere ale formaţiunilor prestatale din Ţara Românească.

Eu cred că lucrările mai vechi ar trebui (în cazul unor chestiuni controversate, cum se pare că este şi aceasta) reconfirmate de lucrări mai noi. Un mare semn de întrebare asupra notei lui Xenopol (am citit discuţia dintre tine şi Plinul cel tanar) referitoare la Basarabi în 1259, este că în Documenta Romaniae Historica nu apare (şi acolo apar cam toate sursele primare legate de istoria românilor) - se poate verifica cu Google Books. Pentru edificare, două exemple: „nobili viro Bazarab, voivoda Transalpino”, Bazarab, filium Thocomerii. Forma „Bessarabenis” se regăseşte totuşi în lucrările vechi. Dar de ce în niciuna scrisă în ultimele decenii (bineînţeles, Google Books nu este o bibliotecă universală, completă - aş fi mulţumit dacă cineva poate schiţa o istoriografie, chiar neverificabilă online, a interpretărilor acestui termen)? Daizus 21 mai 2007 13:09 (EEST)
Exact, şi în acele lucrări se regăseşte citatul de la Xenopol, având acelaşi an: 1259. --Alex:D|Mesaje 21 mai 2007 13:24 (EEST)
Repet si aici ce am scris pe pagina de discutii a lui AlexD - cronica poloneza citata de Xenopol (de fapt de Hasdeu) s-a pastrat sub forma mai multor variante manuscrise intre sf. sec. XIV - sf. sec. XV. deci ulterioara domniei primilor Basarabi. Este pacat ca nu stim manuscrisul exact care a fost luat ca referinta, dar oricare ar fi acesta nu este o sursa contemporana care sa ateste existenta numelui in spatiul romanesc in sec XIII. Plinul cel tanar 21 mai 2007 14:05 (EEST)
Alex D, problema este că, în mod indirect, colecţia DRH (ai cărei autori presupun că l-au citit pe Xenopol) respinge relevanţa acestui document pentru istoria noastră. Cum de altfel o fac toţi istoricii contemporani cu noi care încep istoria Basarabilor cu Basarab I, fiul lui Thocomerius. Dacă Plinul cel tanar are dreptate atunci textul capătă sens, Basarabia se numea de atunci teritoriul la nord de Delta Dunării (nu ştiu prima atestare, dar voi încerca să o găsesc). Daizus 21 mai 2007 14:38 (EEST)
Am gasit o prezentare critica a Annales Polonorum la Stéphane Mund in "Constitution et diffusion d’un savoir occidental sur le monde russe au Moyen Âge". Exista urmatoarele variante manuscrise: 1340-1341,1464,1471 si una din sec XV fara data precisa. Ultimele doua sunt cele mai complete. Cum spuneam, din pacate nu stim care manuscris este cel citat Hasdeu. Oricum, daca cititi atent textul, vedeti si ca acel Bassarabenis este mai degraba etnonim, cronicarul citeaza popoarele invinse de tatari. Coroborand acest fapt cu data la care au fost scrise Annales Polonorum cred termenul este pur si simplu o indicatie etnico-geografica asa cum intalnim in toate cronicile medievale (de genul "in terra Bazarab") si ca in nici un caz nu avem de-a face cu o semnalare timpurie a dinastiei princiare in cauza. Chiar si in conditiile pe care le-am expus mi se pare si mie ciudat ca nu gasim in nici una din lucrarile mai noi vreo referire la Annales Polonorum si la acest citat (chiar ca sursa ulterioara). Nici in "A Documented Chronology of Roumanian History" din 1941 si nici in "Documenta Romaniae Historica" nu avem nici o referire... Plinul cel tanar 22 mai 2007 10:27 (EEST)
Nu am descoperit momentan atestări prea timpurii pentru Basarabia = Moldova de peste Prut (sau sudul ei), termenul este cu siguranţă în uz prin secolele XVII-XVIII: vezi acte din vremea Cantacuzenilor sau operele lui Dimitrie Cantemir. Am plecat de la această presupunere pentru că acest teritoriu este, împreună cu Rutenia şi Lituania, învecinat cu teritoriile tătarilor. Dar pe de altă parte, tătarii secolului al XIII-lea (mongoli şi nu numai), au atacat în şi la sud de Carpaţi (adesea în drumul către Transilvania). Şi atunci se prea poate ca autorul respectivei cronici să consemneze evenimente din veacul al XII-lea dar folosind geografia contemporană lui (în secolele XIV-XV, de când datează respectivele manuscrise). Există şi varianta unui interpolări/compilări, variantă în care nişte surse mai vechi au fost „actualizate”.
Spre surprinderea mea am descoperit o consistentă asociere a Ţării Româneşti cu Bassarabia în secolele XIV-XV. Stelian Brezeanu afirmă (Imperiu universal şi monarhie naţională în Europa creştină, Meronia, 2005) că sursa acestei tradiţii este cancelaria ungară, posibil prin diploma regală din 1331 unde aflăm de o terra Bazarab. Tradiţia este, cum spuneam, consistentă - în cancelaria lui Ştefan Duşan (1349) şi cronicile sârbeşti scrise ulterior, în două documente externe moldovene (1395 şi 1408), în trei documente externe ale cancelariei muntene (unul al lui Vlad Uzurpatorul, în 1396, şi două ale lui Mircea cel Bătrân), şi în multe alte documente (cronici, diplome) maghiare sau polone.
Pot cita tratatul din 1396 dintre Vlad Uzurpatorul şi regele polon Vladislav Jagello: „Wlad woyewoda Bessarabiae necnon comes de Seuerinio” (Brezeanu, p. 192; Diţă, "Fuga" şi "restaurarea" lui Mircea cel Mare, nu am cartea la mine, dacă cineva vrea să afle pagina să-mi lase un mesaj), un tratat dintre Mircea şi Vladislav Jagello unde Mircea se întitulează „Nos Ioannes Mircea, dei gratia voyevoda, magnus terrae Bassarabiae dominus”, alt document tot între cei doi: „Ioannes Mircia, magnus voyevoda et qui solus regnat totius terrae Bassarabiae, regionum ultra montes sitarum multorumque turcicorum oppidorum dominus” (Brezeanu, p. 192; pentru ultimul document vezi şi aici). Am găsit chiar şi un răspuns al regelui polon: „Magnifice domine Myrcze Woywoda Bessarabiae [...] amicus noster”. Într-o carte reeditată a lui Hasdeu am găsit şi alte documente din secolul al XV-lea.
Brezeanu afirmă ca Basarab -> terra Basarab nu este un caz unic (terra Vatacii, terra Assani, terra Lytua, terra Szeneslai, terra Dobroticii, terra Bogdani). De aici, zic eu că nu mai este cale lungă până la a aşeza Basarabia (ţara lui Basarab) în rând cu Lituania şi Rutenia. E şi ceva cercetare originală aici (mai ales în interpretarea cronicii polone), dar poate încet, încet vom aduce mai multe surse şi vom construi o nouă perspectivă asupra întemeierii Ţării Româneşti. Daizus 22 mai 2007 14:33 (EEST)

Adusesem informatii noi cu privire la Basarab desi promisesem ca nu mai revin dar intamplarea a facut sa gasesc textul din Chronicum Pictum. Din pacate mi s-a pus pumnul in gura si a fost blocat accesul la pagina de discutii a lui Basarab ceea ce mi se pare abuziv, in fine sa trecem peste asta. Intradevar in sec. al XV-lea, Muntenia, Valahia, tara Romaneasca cum vreti sa-i spuneti i se spunea atat in Moldova cat si in Polonia: Basarabia; iar muntenii erau numiti basarabeni, ca sa vedeti ce ironie. Pentru polonezi Moldova era in primul rand Valahia. Termenul de Valahia era folosit si pentru Muntenia uneori cand nu exista riscul unei confuzii cu cealalta valahie mai cunoscuta si mai apropiata polonezilor.

Spre exemplu din Dlugosz:

A.D. 1475 On January 17, the Voivode of Moldavia routs Sultan Mehmet's army of 120,000, which was ravaging Wallachia [adica Moldova] had gone over to the Turks. Many of his men are promoted from infantry to cavalry, and a few dubbed knights. Many of the fleeing Turks are killed by the Wallachians [adica moldoveni], who have the swifter horses; others are drowned in the Danube. The Turks' horses, like their owners, are excessively skinny. All but the most eminent of the Turkish prisoners are impaled. The bodies of those killed in battle are burned. The many piles of bones have long borne witness to this victory. The Voivode sends four of the captured Turkish commanders, together with thirty-six of their standards and much splendid booty, to King Casimir in Lithuania, begging him not to abandon the Voivode, but to help with troops, money and military equipment, for the Sultan is eager to avenge his defeat.

The Voivode of Wallachia [adica Stefan cel Mare], who keeps an eye on all tha the Turkish sultan is doing and so knows that he is concentrating his forces in Adrianople...

Cititi cu atentie urmatoasrele paragrafe:

An invitation to the wedding is sent to King Casimir in Prussia, but he cannot accept, for he expects to be attacked by both the Tatar khan and the Turkish sultan, and cannot leave his lands even for a day. Meanwhile, Sultan Mehmed, who hates the Voivode of Moldavia, has assembled an army near the town of Sophia with the intention of invading and capturing Wallachia. As he advances on the Bulgarian town of Varna, he is met by an envoy from King Casimir, who, long before, had been instructed to go to him, but had been prevented from doing so. Having obtained an audience on May 2, the envoy reminds the Sultan of the old friendship between him and the King of Poland and begs him not to make an armed incursion into Wallachia, a fief of the King of Poland, and so compel the latter to take up arms against him. The Sultan graciously accepts the sable cloak presented to him, and, after he and his councillors, who are called pashas, have listened to what the envoy has to say, tells the envoy that he could never have refused King Casimir had his envoy come to him in Adrianople, even though to have abandoned war with Wallachia would have involved him in considerable expenses, but, now that he is almost at the enemy's frontier, he cannot break his promise to the Voivode of Bessarabia and the Tatar Khan, who instigated the war. However, he will do this even now, if Voivode Stephen will agree to pay outstanding and future tribute, return Cilia to Bessarabia and release all his captives. The envoy quite rightly regards such terms as inequitable, and departs, having noted that the Sultan is ferrying his troops across the Danube in ships and also bridging the river in four places. He tells Voivode Stephen of this and continues on to Malbork to report to the King.

Meanwhile, a Tatar army has crossed into Wallachia to help the Turks and has already started creating havoc. Undeterred by the strenght of his opponents, Voivode Stephen daringly attacks the Tatars and, in fact routs them, killing more of them in the subsequent pursuit than in the actual battle. The fleeing Tatars discard their weapons, their saddles and clothes, while some, as though crazed, jump into the River Dniepr. Voivode Stephen now attacks the Turks and kills many of those who have already crossed the Danube in the Sultan's ships and rounds up all their foragers. Those he captures he has flayed alive irrespective of age or status, lr else he has them impaled. Eventually, the Turks, who have plenty of men, manage to surround the Voivode and so force him to wathdraw. The Turkish loses are estimated at 30,000.

The Voivode has sent repeated pleas for help to King Casimir, asking him for 20,000 men, sufficient, he assures the King, to drive out the Turks, who are suffering from plague and also starvation, even though the Voivode of Bessarabia, on whose account the war was started, is doing his best to send them provisions and other necessities. The Bessarabian soldiers, who share a language and customs with the Wallachians and know their secrets and domestic affairs, are able to inflict more damage on them than can the Turks. The Sultan, uncertain what to do, continues his policy of destruction, thus making things even worse for his hungry troops. Then he moves into Podole and continues the destruction there; but he is forced to withdraw from Soczawa and Chocz, when he tried to capture them. Had Casimir sent ther troops he had in Prussia to deal with the Turks, they could have done so, but all that he dies is to repeat an old law so that a woman can now inherit her parent's property, where there is no male heir, as is the Polish practice.

Aici trebuie amintita si pisania de la Razboieni:

În zilele binecredinciosului şi de Hristos iubitorului domn, Io Ştefan Voievod cu mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, în anul 6984 (1476) iar al domniei lui al douăzecelea curgător, ridicatu-s-a puternicul Mahmet împăratul turcesc cu toate puterile sale răsăritene; încă şi Basarab Voievod, căruia i se zicea Laiotă, a venit cu dânsul cu toată ţara lui basarabească şi au venit să prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajuns până aici la locul ce se zice Pârâul Alb. Şi noi Ştefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandru, ieşit-am înaintea lor aici unde am făcut mare război cu dânşii în luna lui iulie 26 şi cu voia lui Dumnezeu au fost biruiţi creştinii de către păgâni şi au căzut acolo mulţime mare dintre ostaşii Moldovei. Tot atunci şi tătarii au lovit Ţara Moldovei din acea parte. Drept aceea a binevoit Io Ştefan Voievod cu a sa bunăvoinţă şi a zidit acest hram întru numele arhistrategului Mihail şi întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi a fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru sufletul tuturor binecredincioşilor creştini care s-au prăpădit aici în anul 7004 (1496) iar al domniei sale al patruzecelea curgător luna lui noiembrie 8.

De altfel Stefan cel Mare intr-o scrisoare adresata italienilor se refera la Tara Romaneasca numind-o "l’altra Valachia"

Sper sa va fie de ajutor interventia asta destul de lunga, concluzia ar fi ca teritoriul barsarabiei nu-si trage numele neaparat de la vre-un basarab ci de la faptul ca era o parte sau fusese o parte din Basarabia (adica tara Romaneasca). Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.39.127.228 (discuție • contribuții).

Nu inteleg ce aduce nou interventia ta. Daca citesti posturile mele anterioare, si cele ale lui Daizus vei gasi referiri la "terra Bazarab" = Tara Romaneasca si la "bassarabeni" ca etnonim. Nu e nimic nou. Teritoriul si locuitorii numite dupa un principe reprezentativ (analog pt. "terra Dobrotici").Plinul cel tanar 2 iulie 2007 12:06 (EEST)

Modificari facute de un utilizator nesemnat[modificare | modificare sursă]

Citarea unei lucrari auto-intitulate eseu scrisa de un tip cu numeroase articole dacomane. Halal informatie. Cum am spus: TOTI medievistii actuali sun de acord cu originea turanica. Plinul cel tanar 17 septembrie 2007 14:17 (EEST)

  • Dar ce a spus Giurescu de ce ai sters ma despteptul desteptilor? Giurescu & Giurescu nu sunt istorici? Esti doar un penibil care se crede important. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.239.213.33 (discuție • contribuții).
Ati citat vreo lucrare a lui Giurascu? Am vazut un site obscur cu articolul unui dacoman prolific. Sunt de acord ca trebuie tratata si isoriografia comunista ca atare cu mentiunea ca e vorba despre opinii depasite sau/si influentate politic. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Plinul cel tanar (discuție • contribuții).
  • Ma baiatule nu esti tu cel care decide care sursa e buna si care nu. Esti cumva Dumnezeu, sau te crezi atotstiutor? Se pare ca da. Orice teorie trebuie prezentata mai ales ca vine de la Vasile Lovinescu care nu e un bagator in seama ca tine! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.239.213.33 (discuție • contribuții).
Vasile Lovinescu nu a fost istoric. Nu mai e nimic de adaugat. Voi incerca sa prezint si opiniile care tin de dacomanie si cele dar in nici un caz cu o intindere asa de mare. Wikipedia are reguli pe care nu eu le-am hotarat. Sursele trebuie sa fie credibile: deci istorici si de preferinta medievisti. Sursele recente sunt indicate ca atare si main-stramul capata o intindere mai mare. Pseudo-stiinta este etichetata ca atare. Plinul cel tanar 23 septembrie 2007 16:52 (EEST)

Opinia istoricilor Giurescu & Giurescu[modificare | modificare sursă]

Potrivit istoricilor Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu faptul că numele ,,Basarabă” ar însemna în limba turcă veche ,,parinte cuceritor” sau ,,părinte stăpânitor”, că este de origine cumană şi că a fost purtat de întemeitorul Tării Româneşti, nu este ceva extraordinar. Ei arată că în privinţa numelor de persoane, ,,constatăm în toate timpurile şi în toate ţările infuenţe străine foarte puternice” şi chiar o modă şi că astfel se explică alegerea acestui tip de nume, Basarab fiind un nume de botez la fel ca Stefan, Mihai sau Petru. Faptul că el a purtat un nume străin, ,,nu scade întru nimic românitatea lui Basarabă” (Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi - 1971, p.190 & 209, Giurescu & Giurescu). Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).

Aceasta opinie poate si chiar trebuie sa apara dar in conformitate cu politica wikipedia referitoare la punctele de vedere stiintifice minoritare si/sau datate. Dar trebuie data ca referinta lucrarea in speta nu articolele unui dacoman de pe un site obscur. Plinul cel tanar 23 septembrie 2007 17:14 (EEST)
Am adaugat-o si voi adauga si referinta cand voi avea timp. Totusi avand in vedere opiniile vehiculate de cel care a modificat in ultima vreme articolul cred ca ar trebui verificata.Plinul cel tanar 23 septembrie 2007 17:23 (EEST)

Opinia lui Vasile Lovinescu[modificare | modificare sursă]

O altă teorie, cea a lui Vasile Lovinescu, susţine spre deosebire de teoria lui Neagu Djuvara, că ,,Basarab” nu este altceva decât cuvântul ,,Tarabostes” transpus într-un pidgin cumanic. Plecând de la rădăcina cuvântului: ,,Tarab”, argumentaţia care este foarte credibilă, arată că în Evul Mediu, cuvântul dacic ,,Tarab" ar fi putut ajunge să fie pronunţat ,,Sarab”, după modelul ,,Rutean” – ,,Rus”. Documentele aflate la Vatican din secolul al X-lea folosesc scrierea şi pronunţarea ,,Rutenia” pentru cuvântul cunoscut ca ,,Rus”. Aceast lucru arată că în latina medievală vestică, dar şi într-o neolatină orientală, "t" şi "s" puteau fi înlocuite, fiind ceva similar cu fenomenul rotacismului, sau cu tranziţia de la ‚,Matilda” la ,,Mafalda” în italiană.

Un alt aspect foarte important al argumentaţiei face referire la Iordanes, care în secolul al VI-lea, speculând confuzia fonetică „goţi” - „geţi”, îi aminteşte pe „sarabi” ca pe „o tulpină veche, glorioasă, avută şi puternică” a ,,goţilor”. De fapt Iordanes nu vorbea despre goţi ci despre geţi sau daci, iar ,,sarabii” erau o tulpină a dacilor.

Cum ,,Tarabostes” era denumirea pentru dacii nobili, ,,Sarab” ar fi putut însemna nobil vechi, nobil din Dacia. Trebuie menţionat şi că numele de Dacia a fost folosit chiar şi în secolul al XIII-lea, acest lucru fiind atestat documentar, în timp ce cumanii şi-au făcut apariţia la noi pe la jumătatea secolului al XI-lea. Deoarece pe pământul Daciei în Evul Mediu a existat un teritoriu numit Cumania, se presupune că prin aglutinare cu „aba”, ce înseamnă tată, din ,,Sarab” a rezultat ,,Basarab”, însemnând ,,străbun nobil”. In concluzie potrivit lui Vaile Lovinescu ,,Basarab” înseamnă străbun nobil din Dacia.

De reţinut: Potrivit importantei lucrări despre cumani ,,Codex Cumanicus” nu a fost consemnat nici un prinţ cu numele de Basarab, ceea ce contrazice ipoteza domnului Djuvara. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).

In primul rand nu exista o ipoteza a domnului Djuvara, exista o ipoteza sustinuta de toti medievistii actuali aceea a originii turanice, si aici ma refer la Brezeanu, Ciocaltan, Curta, Vasary, Barbu, Djuvara bazata pe observatii mult mai vechi ale lui Iorga si Decei. Lovinescu nu a fost istoric. Plinul cel tanar 23 septembrie 2007 16:47 (EEST)
Am auzit de o mie de ori teoria asta tampita: ca daca cineva nu e istoric, opinia lui nu conteaza. Nu cumva sunt aceeasi istorici care-i slaveau pe regi si pe Ceausescu? Vasile Lovinescu este un om de cultura si opinia lui conteaza, mult mai mult decat ale celor care au scris ode casei regale sau lui Ceausescu. La drept vorbind un lingvist are mai multa competenta referitor la originea numelor decat un istoric. Nu sunt adeptul teoriei lui Lovinescu, insa mi se pare corect ca daca ea exista sa fie mentionata.

PS Da cu Giurestii, ce ai avut? Astia nu sunt istorici? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.24.21.231 (discuție • contribuții).

Am adaugat paragraful despre Giuresti. Iar teoria cu ban si saramb tot eu o citasem doar ca e din Hasdeu. Astep un citat exact din Lovinescu sa vedem daca intr-adevar exista si intr-adevar a brodat si el pe aceeasi tema sau e doar o confuzie. Un eseu de pe un site obscur nu e o sursa de incredere. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 13:52 (EEST)
Si inca ceva, istoricii pe care ii citez eu sunt exact cei care NU ii ridicau ode lui Ceausescu si nu se pliau pe discursul oficial ca Pascu, Daicoviciu sau Giurescu. Bine ca toti cei de mai sus sunt in final istorici si trebuie citati ca atare cu precautiile de rigoare. Lovinescu in schimb (critic literar, nici macar specialist in limbi vechi) nu este doar ne-specialist ci si sursa datata. El nu poate sa contrazica pleiada de medievistii actuali, eventual acestia din urma pot sa il contrazica pe el. Dar nu am nimic impotriva a enunta pe scurt etimologia propusa de Lovinescu daca aduci surse credibile (deci nu ESEUL acela a lui Titus Filipas). Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 13:59 (EEST)


Si ce nu ma mai rabd sa repet: dacomania a fost sprijinita de regimul Ceausescu. Marile averi din spatele dacomaniei sunt ale unor fosti colaboratori ai regimului, mi se pare aberant sa se incerce decredibilizarea istoriografiei romanesti care chiar s-a rupt de linia regimului si careia pana la revolutie i s-a pus pumnul in gura de catre sustinatori ai axact acelor aberatii national-comunist-autohtoniste care facea deliciul geniului Carpatilor. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 14:03 (EEST)

Nicolae Iorga[modificare | modificare sursă]

Iorga nu a spus niciodata ca Basarab a fost cuman ci ca numele ar fi de origine cumana. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).

"Numele este cuman. Oare numai numele?" Asta spune Iorga. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Plinul cel tanar (discuție • contribuții).

Diversitatea de opinii[modificare | modificare sursă]

Atunci cand asupra unui subiect exista mai multe teorii, indiferent de opinia noastra personala, ele trebuie prezentate si nu cenzurate ca nu suntem in timpul comunistilor cand exista vocea unica. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).

Sincer vorbind deja mă simt puţin contrariar de cenzura care este impusă peste acest subiect. Chiar nu se mai pot expune nici un fel de alte teorii cu privire la originea numelui sau familiei acestor basarabi decât cea „oficială” dictată şi cu veleităţi de cerberi păstrată de doi-trei colegi de-ai noştri? Păi atunci cum să nu se simtă deranjaţi, chiar insultaţi, de cei care cu un aproximativ dispreţ suveran postulează că este o „impoteza sustinuta de toti medieistii actuali” iar orice altă tentativă de a menţiona şi alte versiuni, chiar şi cu titlul de simple teorii, sunt anulate fără drept de apel. Probabil se consideră că este neenciclopedic să menţionezi alte opinii ale altor specialişti în domeniu chiar dacă acestea par uşor perimate sau chiar, aparent neverosimile. Dar am mai discutat odată pe tema asta şi nu am să mă repet de ce consider că atâta timp cât nu există dovezi irefutabile cu privire la un subiect este bine să menţionezi ca posibil validă oricare teorie. Mă uimeşte şi mă contrariează acerbitatea de a închide gura oricărei alte păreri. Nu este corect, ştiinţific şi etic să se întâmple aşa ceva. Părerea mea, --Opossum 23 septembrie 2007 19:14 (EEST).
Remarca te rog ca am adaugat opinia din giurescu, nu am sa las insa sa treaca elucubratii despre triburi dace neatestate (sarambi) sau povesti luate de la Savescu and Co. Politica Wikipedia spune ca articolele trebuie sa fie echilibrate, adica pozitiile stiintifice majoritare sa ocupe majoritatea articolului, pozitiile datate sau minoritare sa fie identificate ca atare si sa ocupe un spatiu proportional. Politica despre verificabilitatea si increderea surselor exclude din start site-rile dacomane.
Mai mult in problemade fata chiar exista consens stiintific, cum sa nu il reflectam? Plinul cel tanar 23 septembrie 2007 19:33 (EEST)
Sunt absolut de acord cu tine că nu ar trebui să transformăm wikipedia într-o tribună a tracomanilor însă nu putem pur şi simplu să ignorăm chiar şi astfel de teorii. A cenzura nu face nimic altceva decât să le crească popularitatea şi să le ridice mingea la fileu. Cea mai bună combatere a teoriilor „neverosimile” sunt argumentele iară nu cenzura. Părerea mea, --Opossum 23 septembrie 2007 19:50 (EEST)
Nu este rolul nostru sa recenzam toate aberatiile si sa le combatem. In articolele despre istorie se prezinta teoriile vehiculate de profesionisti. Articolul despre Protocronism poate fi dezvoltat. Plinul cel tanar 23 septembrie 2007 19:58 (EEST)

Tocmai pentru că „Nu este rolul nostru sa recenzam toate aberatiile si sa le combatem” ar trebui măcar menţionate că există. În epoca de aur dacă vehiculai alte teorii decat cele ale „unanimităţii specialiştilor” riscai să te laşi de istorie şi să te apuci de strungărit din cauza izolării totale şi a ignorării. Acum ce facem, s-au întors vremurile şi ne răzbunăm? Protocronismul, ca şi democraţia, ca şi comunismul, ca şi post-modernismul ca şi alte ...istmuri sunt produse ale gândirii şi societăţii umane care au dreptul să-şi expună marfa atâta timp cât nu afectează în mod vizibil negativ societatea şi membrii ei. Deocamdată nu am cunoştinţă de vre-un studiu oficial care să constate nocivitatea ideilor protocroniste şi să recomande interzicerea sau restricţionarea acestui curent. Şi pentru că noi nu recenzăm ci doar argumentăm, să lăsăm loc argumentelor şi nu părerii „sustinuta de toti medieistii actuali”. Hai să lăsăm şi alte păreri libere, atent supravegheate pentru a nu se transforma în propagandă ieftină sau delirium tremen. Şi apropo, era vorba în subiect despre familia basarabilor dacă nu mă înşel iară nu în mod special despre originea ei. Cu alte cuvinte mai sunt atâtea de povestit în intriorul articolului încât o să realizaţi cu toţii că acest subiect este pur şi simplu o prostie faţă provocările ce apar în studiul membrilor acestei familii precum şi a creerii legăturilor dintre eceştia. --Opossum 23 septembrie 2007 20:30 (EEST)

Cred ca nu ne intelegem. Wikipedia are niste recomandari referitoare la verificabilitatea si increderea surselor, de preferinta peer-reviewed si iesite din university presses. Mai mult, acolo unde exista consens stiintific acesta trebuie prezentat ca atare. Ideile stiintifice depasite sau cele pseudostiintifice trebuie prezentate fara a le atribui credibilitate. Etimologi cu "ban" si "saramb" care ne vine de la Hasdeu (nu stiu daca exista intr-adevar si o variatie pe aceeasi tema a lui Lovinescu) am prezentat-o eu. Si i-am acordat exact atat spatiu cat merita, tocmai pentru a arata dupa cum spuneti ca exista. Nu vad insa locul a trei paragrafe de elucubratii cand punctul de vedere actual si unanim al specialistilor este prezentat mult mai succint.
Despre dreptul de a-si prezenta opiniile, dacomanii il au din plin. Mi se pare idiot sa spunem ca sunt cenzurati, Savescu si Dacia Nemierlitoare publica mai multe pagini pe an decat toata Academia. Gem tarabele de maculatura. A, ca nu isi au locul in "university presses" si "peer-reviewed" literature, asta e altceva si nu tine de cenzura ci de trierea surselor. Ca enciclopedie wikipedia trebuie sa prezinte parerea specialistilor clar si explicit si sa constate ca exista si alte pareri in genul "hollow earth theory", paleoastronautica lui Erich von Daniken sau reptilienii lui David Ike. Despre fiecare dintre aceste teme se pot scrie articole separate, dar atat timp cat e absurd sa adaug in articolul despre George Bush un paragraf in care sa spun ca e un extraterestru camumflat, tot asa e absurd sa reproduc aberatii dacomane in articolul despre Basarab. Acestea pot fi detaliate altundeva, de exemplu in articolul despre Protocronism.
Despre nocivitatea teoriilor, tineti cont ca nici moldovenismul nu face rau in sine. Nici teoriile lui Roller cum ca slavii i-au scapat pe daci de sub robia romana nu fac rau in sine, fizic. Dar sunt false, ca si dacomaniile de astazi. A nu le denunta sau a le tolera pe un loc egal cu lucrarile unor Decei, Brezeanu, Djuvara, Rusu (care a recenzat de curand cartea lui Djuvara despre Thocomerius) este incacceptabil din punct de vedere moral. Metaforic vorbind nici laturile nu sunt o mancare nociva, nu sunt otrava, nu omoara pe nimeni. Dar a servi intr-un restaurant laturi amestecate cu ciorba de burta nu mi se pare nici deontologic, nici etic, nici democratic. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 10:31 (EEST)
Ceea ce faci tu e clar o cenzura comunista. Daca ai o critica facuta de un istoric la teoria lui Lovinescu te invit sa o scrii si nu sa stergi teoria lui. Scrie ca istoricul x a spus despre ea ca nu e buna si gata. Exemplu: Avand in vedere ca sunt moldovean, atunci cand se face o referire la diferitele teorii despre moldoveni, se aminteste si de teoria moldovenismului primitiv si se dau citate din istorici care o combat, insa ea e prezentata. Draga comisarule sovietietic (Pliniul cel Tanar) nu e bine sa umbli cu cenzura. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.24.21.231 (discuţie • contribuţii).
Nici o problema, adu o referinta din Lovinescu, nu din Filipas si adaugam. O amintim ca sa fiu mai precis. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 14:14 (EEST)
Pana gasesc cartea, te rog sa o lasi asa si sa aduci si tu o critica la teorie. Multumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.24.21.231 (discuţie • contribuţii).
Intentia mea a fost aceea de a aduce in aricol difeitele teorii pe care le gasesc si nu sa fiu partizantul teoriilor asa cum esti tu. Dai dovada de lipsa de maturitate. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.24.21.231 (discuţie • contribuţii).
Nu poti sa expui toate teoriile cu statut si intindere egala. Sunt de acord cu o fraza care sa aminteasca de lovinescu dar fara trimitere la Filipas. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 14:26 (EEST)
Se vede de la o posta ca nu esti un om deschis, cooperant, si ca iti place sa cenzurezi ptr a promova teoriile in care crezi ceea ce nu e corect deloc. Pacat! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.24.21.231 (discuţie • contribuţii).
Nu, urmez doar regulile enciclopediei. Exista un consens stiintific si articolul trebuie sa il arate. Restul opiniilor fie minoritare fie depasite pot fi amintite, insiruite. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 14:38 (EEST)

Îl rog pe 81.24.21.231 să înceteze atacul la persoană („cenzură comunistă”, „comisarule sovietic” etc.) şi acuzaţiile de vandalism. Nu este vandalism, ci conflict de editare. De asemenea vă rog pe amîndoi să ajungeţi mai întîi la un consens pe pagina de discuţii şi abia apoi să treceţi la actualizarea articolului. Dacă ştergerea şi adăugarea acelor paragrafe continuă în acest mod voi fi nevoit să protejez pagina pînă la lămurirea situaţiei. — AdiJapan  24 septembrie 2007 14:32 (EEST)

  • Draga plinul cel tanar, daca teoriiile enuntate mai sus de tine sunt asa nocive ca se moare din cauza lor, eu tin sa te anunt ca ele sunt prezentate pe net de Universitatea Bucuresti: Unibuc CLASSICA Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).
Acolo sunt pur si simplu puse la dispozitie o serie de lucrari suficient de vechi incat sa nu mai intre sub incidenta dreptului de autor. Universitatea nu se aliniaza in nici un fel la nici una din ele. Dar ti-am spus pune o referinta la lovinescu nu am nimic impotriva. Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 14:57 (EEST)
Acum nu ai nimic impotriva sa se faca referinte la Lovinescu, insa pana acum stergeai si referirea la Giurescu. De aceea nu cred in onestitatea propunerii tale. E doar hartuire. Dupa ce o sa vin cureferire la Lovinescu o sa mai inventezi ceva ca sa nu fie acceptata teoria lui. Ti-am zis ca nu sunt adeptul lui, insa nu imi place ca il cenzurezi. Si i-ai mai cenzurat si pe istoricii Giurescu!!! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).
Stergeam tot pentru ca nu merita sa acorzi incredere lui Filipas. Am verificat referinta din Giurescu si sunt de acord cu ea. Filipas insa nu ramane.Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 15:09 (EEST)
  • AdiJapan, cum vrei sa fie catalogat unul ca pliniul cel tanar, care sterge pana si link-ul de la legaturi externe care trimite la teoria lui Lovinescu? Omul asta are o problema! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.28.90 (discuție • contribuții).
Linkul trimite la Filipas nu la Lovinescu. S-a discutat deja la Sfatul Batranilor, nu orice se poate pune la legaturi externe.Plinul cel tanar 24 septembrie 2007 14:58 (EEST)

Sursa indicata de utilizatorul anonim - eseul domnului T.F.[modificare | modificare sursă]

  • Codex Cumanicus nu aminteste nimic despre un print cuman numit Bassaraba, de fapt nu aminteste nimic despre nici un print cuman pentru simplul motiv ca este un manual de limba. El nu comunica nimic despre cumani sau conducatorii lor ci doar despre limba cumanilor. O prima parte contine un glosar iar o a doua o colectie de texte religioase si ghicitori in kipciaca. Deci la fel de bine am putea cauta mentiuni despre Basarab intr-un curs de limba chineza fara profesor, si apoi negasindu-le, sa afirmam ca Basarab nu e chinez.
  • Sarab Sa mentionam intai ca termenul in sine este complet neatestat. Iordanes de exemplu nu il mentioneaza nici unde, e usor de verificat, textul fiind in intregime disponibil pe internet (exista o mentiune a lui ‘’Tarabosteseos’’ ad literam). Deci avem in fata un termen reconstruit pe care autorul incearca sa ni-l arate ca fiind produsul unor transformari fonetice din daca in latina. Este ciudat insa ca nici una dintre exemplele date nu este relevanta in cazul de fata. Se postuleaza evolutia lui ‘’t’’ din daca in ‘’s’’ in limbile romanice si se da ca exemplu evolutia lui Rutean- Rus sau Matilda – Mafalda. Autorul pare sa nu stapaneasca nici macar lingvistica elementara (despre legi fonetice se invata in clasa a IX-a), caci o demonstratie etimologica presupune aducerea de exemple care tranziteaza intre aceleasi limbi si sufera acelasi fenomen. Or Mafalda este reluarea in italiana a unui nume german (nu dac) si t-ul devine f. Si mai haios este cazul lui Rus care are o etimologie incerta si este atestat cu doua secole inaintea lui “Ruteni” (in 830 in Analele Sfantului Bertan spre deosebire de sec XII in Analele de la Ausburg). Ba mai mult de aceasta data teoria apetentei latinilor pentru s in loc de t este inversata, la Vatican avem Ruteni (in realitate ambii termeni exista in texte latinesti medievale ceea ce pana la urma aduce discutia si mai aproape de absurd). Dar sa revenim la Iordanes. Spre deosebire de ceea ce spune domnul F. acesta vorbeste si despre goti (fiind una dintre putinele surse care prezinta Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice) si despre daco-geti ca despre un singur popor. In paranteza fie spus pasajele despre gotii adevarati pot fi recunoscute pentru ca Iordanes foloseste un timp al naratiunii diferit. Interesant este ca o cautare cu google dupa “Iordanes sarabi” ne duce la textul domnului F. in diverse forme, la cateva forumuri si blogguri si la site-ul lui Savescu, dacia.org unde etimologia nu mai este atribuita lui Lovinescu ci lui Densusianu fiind dat si un citat mutilat din Iordanes (am spus deja acesta din urma e usor de verificat exista online integral).
  • Dacia T. F. afirma ca numele era folosit chiar si in secolul al XIII-lea ceea ce ar justifica imprumutul unui cuvant din daca direct in cumana. Cu alte cuvinte la nord de dunare in sec. XIII traiau daci si cumani. Interesant, ma intreb cum de in limba romana moderna avem doar o bruma de cuvinte presupuse dace si mai ales ... unde erau dupa domnia sa valahii in sec XIII? Domnul F. ignora probabil ca numele de Dacia era folosit chiar si in secolele XVI- XVII [1]] si ca are un inteles pur geografic (nu o sa imi spuneti ca la 1600 se mai vorbea limba daca si ca mai existau daci).

In conditiile celor de mai sus cine este in spatele etimologiei propuse? Lovinescu (in ce carte)? Densusianu? T.F.? Nici nu mai merita efortul sa aratam ca nici unul dintre cei trei nu este istoric sau lingvist. Informam cititorul sau il dezinformam fie si numai trimitandu-l printr-o legatura externa la asemenea elucubratii? Plinul cel tanar 25 septembrie 2007 16:41 (EEST)

Cum adica "Nicolae Densusianu nu a fost istoric"? O asemena afirmatie e cel putin ciudata, ca sa nu zic mai mult, rauvoitoare. Sa nu uitam ca Densusianu provena dintr-o familie erudita din tata preot (la vremea aceea unii din putini oameni care isi permiteau educatie aleasa a copiilor), fratele si nepotul sau fiind filologi si poetiBigshotnews (discuție) 7 martie 2011 05:15 (EET)

Propuneri:[modificare | modificare sursă]

  • 1. Adaugarea unei referiri scurte la Lovinescu daca acesta teorie exista dar numai cu referire directa.
  • 2. Excluderea oricarei referiri la proza domnului T.F. (care pana la urma nu are pretentia de a fi mai mult decat un eseu). Plinul cel tanar 25 septembrie 2007 17:25 (EEST)

Verificabilitate[modificare | modificare sursă]

Iata si un virtutea caror principii inaintez propunerile [2]

Articles should rely on reliable, third-party published sources with a reputation for fact-checking and accuracy. Sources should be appropriate to the claims made: exceptional claims require exceptional sources. All articles must adhere to Wikipedia's neutrality policy, fairly representing all majority and significant-minority viewpoints that have been published by reliable sources, in rough proportion to the prominence of each view.

Tiny-minority views and fringe theories need not be included, except in articles devoted to them.

In general, the most reliable sources are peer-reviewed journals and books published in university presses; university-level textbooks; magazines, journals, and books published by respected publishing houses; and mainstream newspapers. As a rule of thumb, the greater the degree of scrutiny involved in checking facts, analyzing legal issues, and scrutinizing the evidence and arguments of a particular work, the more reliable it is.

Academic and peer-reviewed publications are highly valued and usually the most reliable sources in areas where they are available, such as history, medicine and science. Material from reliable non-academic sources may also be used in these areas, particularly if they are respected mainstream publications. The appropriateness of any source always depends on the context. Where there is disagreement between sources, their views should be clearly attributed in the text. Plinul cel tanar 25 septembrie 2007 17:36 (EEST)

Nou wiki-articol speculând asupra originii cumane a basarabestilor[modificare | modificare sursă]

Cumani şi pecenegi în Ţara Făgăraşului Ugo 26 septembrie 2007 20:04 (EEST)

Parere din text[modificare | modificare sursă]

Această presupusă origine cumană a Basarabilor, care se referă mai mult la numele lor, va fi uşor de combătut pe masură ce vor apare noi documente despre Basarabi, inainte ca migraţia cumană să aibă loc pe teritoriul nostru de astăzi. Pe de altă parte, Cumania era identificată de regii maghiari, prin documentele lor din sec. XIII-XIV, vezi Diploma Ioaniţilor , numai la est de Olt. Dincoace de Olt erau 12 judeţe, mereu vasale regatului maghiar, până la Bătălia de la Posada. E destul de probabil însă, că unii istorici, decât să recunoască Oltenia şi Ţara Severinului sub vasalitate maghiară la începutul evului mediu, preferă pentru Basarabi o origine "cumană"! Deşi cumanii, se stie cert, erau veşnic în migraţie cu corturile lor deci nelegaţi de pământ ca locuitorii voivodatelor Basarabilor.

Am adăugat deocamdată şi aceasta părere, pentru a aminti de toate părerile controversate după aparitia noii cărţi a d-lui Neagu Djuvara. Inainte de apariţia unei cărţi de contrargumente care neagă ipotezele false ale d-lui Neagu Djuvara, de fapt o selecţie a părerilor mai multor profesori şi studenţi, consultaţi pagina "Pareri" dar ar fi bine de consultat intregul capitol desi e scris mai demult si trebuie actualizat.

Părere de rău[modificare | modificare sursă]

Am actualizat pagina amintită mai sus deși nu cred ca se merită după cum au ajuns paginile mele harcea-parcea... Sunt aici idei și paragrafe din belșug din cartea mea "Neamul întemeietor al lui Băsărabă". Văd pe undeva mai sus copiate părți mari (cine le-a pus aici, știe că le-a furat și nu semnează) din întreaga genealogie a basarabilor, pusă de mine la mai multe adrese printre care și aceasta "Neamul". Cercetările mele de câteva decenii sunt bune de furat, dar ce folos? Pe paginile privitoare la numele lui Basarab tronează la loc de cinste diversiunea lui Neagu Djuvara şi nici un link spre cartea mea pentru a pune acolo toate părerile mai ales că minciuna cu "numele e cuman" a fost demontată pas cu pas de mine pe câteva pagini: ce a spus cu adevarat Iorga şi ce afirmă diversionist Djuvara că ar fi spus. A fost o bombă de presă reușită, numele lui Djuvara tronează pe aici, are pagina pe wiki iar a mea a fost ștearsă a rămas cea de utilizator. Să dea Dumnezeu să aveţi aceiași soartă cu munca voastră de aici, voi cei care ați șters pagina mea și v-ați însușit textele și imaginile mele. Toate imaginile mele privind Mănăstirea Tismana, Nicodim și altele sunt postate sub alte nume. Este identificat aparatul meu foto acolo dar autor al fotografiei este altul de la dracu în praznic, care nici nu știe unde-i Tismana. Eu nu dau cu cărțile mele bombe de presă la posturi TV, cu Cristoiu şi Turcescu, aşa cum au dat ăştia. Eu merg pe teren mă interesez, fac cercetări. Scriu cărţi pe Internet, pentru că n-am nişte jurnaliști-afaceriști care să mă susțină. Uite şi discuțiile pe marginea numelui Băsărabă şi a numelor recente Basaraba din România: "Seria a III-a din cartea "Ultimii soldaţi ai neamului românesc" N-am mai dat demult pe aici! Să mă învețe pe mine unul și altul care au văzut pe undeva, ceva, într-o carte? Eu am citit o bibliotecă pentru a scrie ceea ce scriu. Curând va apare volumul "Viaţa Sfântului Nicodim de la Tismana". Prefer să scriu cărți decât să scriu aici. V-am scris toate acestea pentru a vă atrage încă o dată atenția că mulți oameni valoroși ați îndepărtat voi de aici! --Tomoniu (discuţie) 28 mai 2010 20:11 (EEST)

«Beserem bem»[modificare | modificare sursă]

Cronicarul persan Fazilullah Raşid od-Din (al-Din) a menţionat un «Bezeramban» ori «Bezerenban» din ţara «Ilavut» ori «Ilaut» (în «Djami al Tauarih»?). Dar este oare clar că se referea la Basarab?! Personajul Bezeremban ar fi trăit cu un secol înaintea lui Basarab I. Pe de altă parte, ipoteza lui P. S. Năsturel (Vissarion) nu pare a fi plauzibilă din moment ce Basarab (şi Basaraba) este un nume cu oarece răspîndire şi anume prin zona Haţeg şi împrejur, aşa cum menţiona B. P. Hasdeu. Şi aşa a rămas pînă astăzi. - Feri Goslar 15 aprilie 2008 20:25 (EEST)

Nu cunosc teoria d-lui Nasturel dar poate presupune o filiatie Bazeramban - Thocomerius - Basarab I. Ar trebui aduse precizari. Plinul cel tanar 16 aprilie 2008 10:20 (EEST)

Basarab=Basileu?=Vasal?[modificare | modificare sursă]

Am observat la ultima fraza in articol, cea legata de o posibila etimologie traca, ca este prezentata particula "BaSSa", care se gaseste si in termenul "BaSiLeuS", denumind un rang inalt de nobil/print/guvernator ce primeste pamant de la "rege" si se afla in slujba acestuia, situatia fiind destul de similara cu termenul mai recent, "VaSaL", implicand aceleasi grupe de consoane precum si caracteristicile rangului. Cunoaste cineva vreo lucrare care sa prezinte o posibila legatura intre "basarab" si "basileu"?Bigshotnews (discuție) 7 martie 2011 05:17 (EET)

Familie dinastica[modificare | modificare sursă]

Noul titlu al articolului este o struto-camila provenita din cercetare originala. Sau revenim la forma originala "Familia Basarabilor" sau il mutam la "Dinastia Basarabilor" si incheiem povestea. Forma actuala mi se pare inaceptabila. --Plinul cel tanar (discuție) 6 septembrie 2011 14:50 (EEST)