Discuție:Carol I al României

Logo CEE Spring Acesta este unul din articolele despre istoria din România înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2016.

	Articolul Carol I al României este un subiect de care se ocupă Proiectul Biografii, un proiect ce se ocupă cu întreținerea biografiilor Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Cerere de citare pe pagina Carol I

Cererea de citare este in legatura cu afirmatia ca "legislația nu permitea țăranilor români să cumpere pământ"; aceasta afirmatie se bazeaza pe informatia din textul notelor, mai precis:

"Romanian peasants revolt in Moldavia beginning in March to protest their inability to buy land; they also protest their exploitation by the crown and by grain merchants such as Leopold Louis-Dreyfus. Some 10,000 die before Carol I can regain control of the country in April." (James Trager, "1907" The People's Chronology, 3rd ed. Detroit: Gale, 2005. Gale Virtual Reference Library. Numéro du document Gale : GALE CX3460601907).

E adevarat ca acolo nu se precizeaza cauza incapacitatii taranilor de a cumpara pamânt: erau ei împiedicati de legislatie, asa cum am sugerat, sau erau împiedicati doar de saracia crunta in care se aflau? In nota totusi am referit privitor la aceasta afirmatie si lucrarea lui Francesco Veiga de la Humanitas (Istoria Garzii de Fier), in care la pagina 25 se spune:

"In mod cu totul special, intentia de a stimula cooperatia a contribuit la faptul ca taranimea, in ansamblul ei, a incetat sa mai perceapa structura proprietatii ca intangibila; acum, dimpotriva, era susceptibila sa fie modificata prin intermediul vânzarii de pamânt, iar ordinea socio-economica a încetat sa mai para de nemodificat în ochii taranimii."

In acelasi sens merge si afirmatia autorului in legatura cu neoiobagia din epoca; când vorbim despre neoiobagie, nu cred ca mai putem spera sa avem taranii cu drept de cumparare sau posesie de pamânt:

"concurenta giganticelor grânare americane si a vecinilor rusi a dus la prabusirea preturilor grîului românesc si unica solutie care s-a pus in practica a fost de a strânge surubul neoiobagiei in care traia cea mai mare parte a taranimii. In mod paralel, mosierii au cedat exploatarea posesiunilor, inclusiv pe tarani, arendasilor, care si-au luat angajamentul sa obtina un maxim de beneficii intr-o perioada scurta suportând pâna si cheltuielile derivate din recoltele proaste. Arendasii, care nu manifestau mare interes in modernizarea mosiilor, avpand in vedere ca mâna de lucru era abundenta si ieftina, au devenit repede o bomba sociala cu ceas; dupa o fraza foarte expresiva a economistului român Madgearu, acum taranimea trebuia, cu o alimentatie subumana sa faca o munca supraomeneasca. La sate mii de copii împlineau chiar 12 ani fara sa fi ajuns sa guste vreodata lapte de vaca." (p.24).

In masura in care precizarile nu lamuresc lucrurile, poate e mai bine sa înlatur sintagma "legislatia care nu permitea", si sa-l înlocuiesc simplu cu "incapacitatea" (taranilor sa cumpare pamânt). Remus Octavian Mocanu

Consider că expresia „their inability to buy land” se referă în mod clar la incapacitatea țăranilor de a cumpara pamânt din motive economice, nu din cauza legislației din acea perioadă. Constituția din 1866 (cu moddificările din 1881) era în esența ei o constituție liberală, care prevedea libertatea comerțului atât cu bunuri mobile cât și imobile. Oricare cetățean român putea să cumpere pământ (dacă își permitea); singurele îngrădiri erau pentru cetățenii străini (ca dealtfel și în prezent...). Că tot veni vorba de prezent: chiar și acum se poate vorbi, referitor la țăranii români, de „their inability to buy land” - marea majoritate a tranzacțiilor imobiliare cu terenuri agricole au drept cumpărători persoane juridice (societăți comerciale) sau persoane fizice domiciliate în orașe (pentru construirea de vile și case de vacanță), și nu țărani.

În altă ordine de idei, am schimbat titlul secțiunii Sfârșitul guvernării cu Sfârșitul domniei, pe considerentul că ideea de bază a tuturor constituțiilor regale din România era aceea că regele conduce fără a guverna. --Bătrânul (discuție) 26 august 2012 07:09 (EEST)

Multumesc pentru raspuns; voi modifica in consecinta; înclin sa cred din ce in ce mai mult acelasi lucru ca si dvs., desi momentan mai am o umbra de dubiu in ce priveste chestiunea; cât timp insa nu cunosc vreo sursa care sa ma lamureasca complet, n-am decât sa accept argumentul rational expus mai sus; in viitor poate voi sonda totusi un pic mai adânc chestiunea. r.o.m. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Remus Octavian Mocanu (discuție • contribuții).

Nu numai străinii nu puteau să cumpere pământ, și majoritatea evreilor români, lipsiți de cetățenie română, nu puteau să cumpere pământ - din cauza asta se ocupau cu alte meserii. Leonard (discuție) 26 august 2012 14:47 (EEST)

Modificarea unui pasaj

A fost reformulata propozitia

"contra țăranilor români revoltați soldându-se cu 10 000 de victime"

pentru a arata astfel:

"Represiunile s-au soldat cu numeroase victime (până la 10.000, după unele surse)".

Nu sunt de acord cu noua forma, pentru ca ea nu mai reflecta sensul pasajelor din sursele citate, caci "some", "about" si "estimated" nu sugereaza deloc acel "pâna la", care el face din 10 000 o limita superioara. Dimpotriva, sursele citate sugereaza o cifra medie de 10 000, care in realitate poate sa fii fost mai mare, cum poate sa fii fost si mai mica; pe de alta parte, in suita de citari exista si o citare care n-are absolut nici o conotatie de imprecizie, aceasta afirmând cât se poate de clar ca e vorba despre 10 000 de victime: "The issue burst to the forefront of national affairs once again in 1907 when Carol suppressed a peasant rebellion at the cost of 10,000 lives." - MLA Citation: "Carol I.", World History: The Modern Era, ABC-CLIO, 2010. Remus Octavian Mocanu

Care sânt motivele istorice si împrejurările politice

ale vremii prin care Carol I din casa cu rădăcini germane Hohenzollern a ajuns rege al României? Nici o vorbă in articol. Încă de pe timpul actului de unire al principatelor, Franța pe atunci putere dintâi din Europa si-a revendicat dreptul geostrategic de-a confirma mersul politic in România si in Europa. Numai sub această premisă Franța a consimțit unirii principatelor, unire care nu era pe pacul otomanilor si nici a Rusiei țariste. Pentru a satisface Rusia au fost cedate teritorii din Basarabia des sud. Pe de altă parte in deceniul 1860-1870 Franța, cu împăratul ei Napoleon III a intrat într-o situație de slăbiciune politică crescând influenta Prusiei in Europa, având ca împărat un descendent ai casei Hohenzollern Wilhelm II. Un alt motiv puțin cunoscut est o scrisoare a domnitorului A.I. Cuza către Napoleon III, scurt timp înainte de-a abdica forțat de-o coaliție multipartita din țară, susținută propagandistic in secret din Rusia care spera in recâștigarea influenței sale seculare in Moldova prin anularea unirii principatelor. In Moldova se constituise forte politice puternice care cereau abdicarea lui Cuza sperând in a recâștiga teritoriile pierdute in Basarabia des sud din cauza unirii. In aceste condiții A.I. Cuza a scris o scrisoare împăratului francez cu recomandarea că el e de acord să abdice pt. a împăca țara, dar numai dacă urmașul lui va fi dintr-o casă regală străină, așa cum era de altfel si fixat in articole de lege, pretinzând că numai așa poate fi împăcată țara in interior. In aceste condiții istorice, ca compromis intre Franța si Prusia a fost Carol I persoana cea mai potrivită prin biografia si proveniența sa, fiind înrudit prin bunica sa din partea tatălui cu Napoleon I, dar si din proveniența sa cu casa regală prusacă. Așa scrisoarea lui A.I. Cuza către Napoleon III a decis cine va fi viitorul rege al României după el. Renunț aici deocamdată la indicarea de surse, pt, că asta e doar in cadrul discuției, si pentru că multe lucruri sânt evident istoric cunoscute. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:8071:2984:6200:dd25:8d9c:2d75:d79d (discuție • contribuții).