Discuție:Anevrism

	Articolul Anevrism este un subiect de care se ocupă Proiectul Medicină, o inițiativă ambițioasă de a dezvolta articole despre medicină, adăugând informații cât mai cuprinzătoare, detaliate și citate cu surse de încredere Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Definiție

Eu cred că definiția ar trebui să sune cam așa: „Anevrismul reprezintă o dilatație patologică a pereților - fie vasculari (cel mai adesea arteriali) care comunică cu lumenul vasului, fie o dilatație patologică segmentară situată la nivelul peretelui inimii.” --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 9 aprilie 2014 19:30 (EEST)

Dicționarele n-au întotdeauna cele mai clare/corecte definiții. Anevrismele pot să apară și la vene. Mă ocup de el în seara aceasta.

--Winter^eu (discuție) 9 aprilie 2014 20:43 (EEST)

Și dilatația unei zone de necroză miocardică anterioară întinsă nu se numește cumva tot anevrism ? (ventricular, în acest caz ...) --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 10 aprilie 2014 09:33 (EEST)

Știți dumneavoastră ceva. În literatura de specialitate se mai întâlnesc și denumiri precum anevrism de ventricul stâng sau anevrism post infarct (spre exemplu). Însă ele se referă tot la vasele de sânge. --Winter^eu (discuție) 10 aprilie 2014 13:29 (EEST)

Mă tem că în cazul cordului nu se referă la vasele de sînge (decît cel mult - la consecința trombozării lor...). Se referă de fapt la dilatația segmentară - cel mai adesea avînd drept cauză o porțiune de miocard necrozat transmural, remaniat ulterior (subțiere, colagenizare). Anevrisme ventriculare (mult mai rar) mai pot apărea și în în condițiile existenței unor infiltrate inflamatorii miocardice focalizate de alte etiologii - succedate de reparație fibroasă ulterioară. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 10 aprilie 2014 15:21 (EEST) P.S. Ideea este că terminologia acoperă toate cele 3 condiții.

Termenul de anevrism se referă numai la vasele de sânge (la artere, în mod special). În cazul cordului este aceeași situație. --Winter^eu (discuție) 10 aprilie 2014 17:10 (EEST)

Sigur, condițiile sub care se dezvoltă variază, iar în acest sens sunt utilizate tot felul de denumiri compuse. Cu toate acestea, modificările spre care fac trimitere se manifestă doar la nivelul menționat anterior. Mă refer aici doar în ceea ce privește strict anevrismul. --Winter^eu (discuție) 10 aprilie 2014 17:21 (EEST)

Mda, într-un fel aveți dreptate, anevrism ventricular este practic un cuvânt compus. Simplu folosit - termenul de „anevrism ” utilizat fără „ventricular”, se reveră la rezultatul unui proces patologic vascular. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 10 aprilie 2014 19:38 (EEST)

Mi-e teamă că nu ați înțeles foarte bine. Poate nu m-am exprimat eu suficient de clar. Indiferent de context, termenul desemnează același lucru. În cazul denumirilor compuse, celelalte cuvinte oferă informații suplimentare asupra condiției de bază (anevrism). Oriunde îl întâlniți, sugerează o dilatare (patologică) a vaselor. Mai exact, vorbim despre o creștere în diametru a unui segment dintr-o arteră (mai rar, o venă). Și mai concret:

• Anevrismul cerebral este cauzat de dilatarea arterei creierului. Cel mai frecvent, acesta este localizat în spațiul subarahnoidian.
• Anevrismul de ventricul stâng = anevrism la nivelul ventriculului stâng. Se dezvoltă în urma ocluziei arterei interventriculare anterioare (ramură a arterei coronare stângi). Dat fiind acest lucru, înseamnă că are efect direct asupra peretelui anterior al ventriculului. Prin urmare, nu este un anevrism al ventriculului ca structură în sine, ci al arterei care se află acolo și care conduce (printre altele) la o dilatare a acestuia. --Winter^eu (discuție) 11 aprilie 2014 10:01 (EEST)

Anevrismul cardiac este o consecință a afectării mușchiului cardiac, reprezentînd – în cazul unui infarct, dilatarea gradată a zonei în cauză - inițial a zonei necrotice (miocard + țesut colagenic) sub forma unei “expansiuni a infarctului” și, ulterior a cicatricei fibroase. Cicatricea este consecința unui proces reparator desfășurat la nivelul structurii musculare a cordului, care evident, nu are cum să nu conțină și și structuri vasculare. Aceste structuri vasculare – dacă sunt competente, în sistolă cresc rezistența peretelui (au un fel de rol de “rețea întăritoare”). Dacă sunt trombozate, atunci componenta rezistivă dată de existența lor dispare. La nivelul peretelui format de această cicatrice – a miocardului, rezistența este slabă și structura este incompetentă în a se opune eficient presiunii intraventriculare, astfel că întinderea cicatricii se însoțește de subțierea ei și deformarea suprafețelor. Anevrismul este în acest caz al peretelui cardiac, nu al vasului respectiv trombozat, cauza primară fiind necroza miocardului, consecință a ocluziei arteriale.

Există și anevrisme atriale – consecință a unor defecte congenitale sau anevrisme ventriculare foarte rare, care pot apărea – de exemplu în mucopolizaharidoze.

Procesele fiziopatologice în cazul anevrismelor arteriale dobândite au alte mecanisme, cum ar fi acumulare de lipide, calcificări, tromboze --> ulcerații și rupturi ale straturilor pereților. Ca urmare a unor mecanisme enzimatice apare la nivelul tunicii medii proteoliză și, în plus cantitatea de elastină scade, ceea ce face peretele mai slab,....etc. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 11 aprilie 2014 19:47 (EEST)

„...cauza primară fiind necroza miocardului, consecință a ocluziei arteriale”. Cu alte cuvinte, cauza primară este de fapt ocluzia arterială. Îmi pare bine că îmi dați dreptate. Aș dori să înțelegeți că nu există anevrism propriu-zis al organelor, iar anevrism al nervilor sau anevrism al mușchilor - deloc. Toate anevrismele țin de vase și majoritatea au la bază o ocluzie. Evident, consecințele lor se răsfrâng și asupra celorlalte structuri.

Am să încerc să reformulez puțin totul. Orice organ este inervat și vascularizat. Dacă nu mai este vascularizat, nu mai este viabil. Pornind de la această afirmație foarte corectă, se poate deduce ușor faptul că o ocluzie (adică o îngustare) nu are cum să provoace expansiunea unui organ sau a unei părți a unui organ fără să existe o creștere de presiune la nivelul vasului sanguin de la nivelul organului. Ei bine, acea presiune determină o creștere în diametru a unui segment de vas de la nivelul organului respectiv. Expansiunea, mărirea în diametru, dilatarea acelei porțiuni determină la rândul ei creșterea în volum al peretelui, organului etc. --Winter^eu (discuție) 11 aprilie 2014 20:55 (EEST)

Probabil dumneavoastră ați investigat mai multe cazuri de ocluzii. Personal, nu am văzut nicio ocluzie fără anevrism (care știm foarte bine că poate fi anevrism adevărat sau pseudoanevrism). --Winter^eu (discuție) 11 aprilie 2014 20:55 (EEST)