Discuţie:Islam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins 1 Redactare articol 2 Critic 3 shi'a 4 Avertisment imagine 5 Avertisment imagine 6 Avertisment imagine 7 Imagine 8 Islam si islamism 9 Observaţii punctuale privind o contribuţie anulată 10 Observaţii punctuale privind o contribuţie anulată 11 Modificări necesare propuse

[modifică] Redactare articol

Acest articol asa cum e redactat la aceasta data pare o gluma. Autorii n-au habar de diferente elementare dintre "islam" si "islamism" respectiv "musulman" si "islamist". Tot aici vad pentru prima data aparitia termenului "shahadatan" in loc de singularul "shahada". "formele Hijazi, Mashq, Ma'il şi Kufic ale limbii arabe" sunt stiluri caligrafice. Nu exista "forma a limbii arabe" care sa noteze vocalele, asta se poate face la dorinta in orice stil caligrafic. Musulmani se scrie cu majuscula doar la inceputul frazei... cu tot respectul. "Hadith" nu inseamna raport.

"Cele mai multe ordine Sufi, sau tariqa, pot fi clasificate ca Sunni sau Shi'a"??? Astept clasificarea :))) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 195.138.126.217 (discuţie • contribuţii). 30 octombrie 2006 13:03

Ultima modificare semnificativă la articol s-a făcut în urmă cu un an şi ceva. Sînteţi liber să faceţi corecţiile cuvenite. – Laurap\ ^mesaj 30 octombrie 2006 13:12 (EET)

[modifică] Critic

Acest articol asa cum e redactat la aceasta data pare o gluma. Autorii n-au habar de diferente elementare dintre "islam" si "islamism" respectiv "musulman" si "islamist". Tot aici vad pentru prima data aparitia termenului "shahadatan" in loc de singularul "shahada". "formele Hijazi, Mashq, Ma'il şi Kufic ale limbii arabe" sunt stiluri caligrafice. Nu exista "forma a limbii arabe" care sa noteze vocalele, asta se poate face la dorinta in orice stil caligrafic. Musulmani se scrie cu majuscula doar la inceputul frazei... cu tot respectul. "Hadith" nu inseamna raport.

"Cele mai multe ordine Sufi, sau tariqa, pot fi clasificate ca Sunni sau Shi'a"??? Astept clasificarea :)))

[modifică] shi'a

este discutabil ca toti musulmanii sunt de acord cu ceea ce se spune acolo despre siiti - nu le-am sters din respect pentru dialog - dar este incorect si nedrept ce e scris acolo

[modifică] Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost şterse de la Commons sau au fost marcate spre ştergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuţiei de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 5 februarie 2007 04:18 (EET)

Această problemă a fost rezolvată. Am înlocuit imaginea cu una identică. --Mocu 25 martie 2007 21:22 (EEST)

[modifică] Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost şterse de la Commons sau au fost marcate spre ştergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuţiei de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 26 martie 2007 21:57 (EEST)

[modifică] Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost şterse de la Commons sau au fost marcate spre ştergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuţiei de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 8 aprilie 2007 01:24 (EEST)

[modifică] Imagine

Imaginea cu profetul propun sa fie scoasa deoarece aduce o grava jignire majoritatii musulmanilor. In islam reprezentarea este interzisa. Sunt unele grupari minore care accepta astfel de imagini. Sa ne amintim scandalul cu caricaturile... Girgis 10 iunie 2007 22:38 (EEST)

[modifică] Islam si islamism

Si-ar avea locul in acest articol un capitol despre islam si islamism? Ce zici, Mocule, ar fi util? Girgis 10 iunie 2007 23:18 (EEST)

Da, ar fi, după părerea mea, extrem de util, având în vedere frecventa confuzie între cei doi termeni. Gomor05 10 iunie 2007 23:38 (EEST)

Of course! Da, ar trebui pentru că multă lume crede că Islam=Islamism. Dar în acea secţiune ar trebui prezentate diferenţele dintre cele două concepte, nu ar trebui tratat numai termenul de Islamism. Sper că înţelegi ce vreau să zic. --Mocu 11 iunie 2007 18:43 (EEST)

[modifică] Observaţii punctuale privind o contribuţie anulată

1. “Ştiinta, de asemenea, în contrast cu credinţa, nu poate ignora faptul ca religia islamică s-a născut la marginea unui puternic imperiu creştin, anume Bizanţul”

Nici o credinţă (religie) nu neagă sau nu ignoră spaţiul geografic în care s-a născut. În acest paragraf, ştiinţa este pusă în contrast cu religia în mod nejustificat.

2. (Imperiul roman de rasarit, Ρωμανία (Romania)...”

Fără explicaţii suplimentare, afirmaţia de mai sus provoacă confuzii. Autorul pleacă probabil de la prezumţia că cititorii ştiu ceea ce ştie şi el: istoria termenului începe cu împăratul Constantin, care şi-a numit capitala „Noua Romă”...etc.

3. „În aceste state creştine (de orientare eretică cel mai adesea)...” În zilele noastre, Bisericile creştine au redefinit termenul de “erezie”, renunţând la aplicarea lui ca în Evul Mediu. Utilizarea acestui termen, în contextul de mai sus, în locul celui de “schismă” este total inadcvată şi atacabilă, chiar din punctul de vedere al bisericilor creştine.

4. “scrierea arabă în care mai târziu a fost fixat Coranul însuşi.” a. De ce este nevoie de ghilimele pentru “scrierea arabă”? b. Un text nu este FIXAT într-o scriere, ci NOTAT sau CONSEMNAT într-o scriere. c. Un text este mai întâi într-o LIMBĂ şi abia apoi, pe cale de consecinţă, într-o SCRIERE. Este o confuzie între cauză şi efect.

5. “în majoritate creştini eretici (nestorieni, de ex.)” Aceeaşi observaţie ca la punctul 3. Vezi Constantin Itu, “O Biblie în limba siriacă (siriană veche)”, în Brukenthal. Acta Musei, accesibil la: http://209.85.129.104/search?q=cache:83byFHFVwZMJ:www.brukenthalmuseum.ro/ro/tests/acta/acta1/12_ittu.pdf+nestorieni&hl=en&ct=clnk&cd=16

6. Observaţie generală: multe cuvinte sunt scrise fără diacritice.

7. “s-au instalat în fiece oaza situată pe drumurile comerciale ale epocii.” a. Este o generalizare neîntemeiată. Există (existau) oaze de dimensiuni atât de mici încât abia puteau fi folosite pentru alimentarea cu apă a unei caravane. b. În limba română literară este “fiecare”, nu “fiece”.

8. “drumurile comerciale ale epocii.” În paragraf nu este menţionat nici un an sau secol. Ca atare, cititorul nu poate înţelege despre ce epocă este vorba, decât dacă are cunoştinţe temeinice de istorie, pentru a deduce din context.

9. “mărturii ale tradiţiei” Istoria, ca ştiinţă, nu utilizează o asemenea expresie. Este fie “mărturii istorice”, fie “potrivit tradiţiei”. Istoria este o ştiinţă care ţine cont de faptul că tradiţia trebuie avută în vedere, dar nu luată ad litteram (ca o mărturie), ci interpretată, analizată critic şi coroborată cu alte informaţii.

10. “Nu este privită, desigur, ca o simplă întâmplare, de către stiinţă, această preexistenţă şi preeminenţă a ideilor monoteiste...” Topica acestei fraze nu este românească.

11. “Din perspectiva ştiinţei însăşi însă (istoria religiei)...” Exprimarea este defectuoasă.

13. “Nu este privită, desigur, ca o simplă întâmplare, de către ştiinţă, această preexistenţă şi preeminenţă a ideilor monoteiste din diversele surse maisusmenţionate. Ea este SURSA DE INSPRIAŢIE PENTRU REVELAŢIA lui Mahomed.” a. Exprimarea este defectuoasă. b. Potrivit chiar definiţiei date de Wikipedia în română, sursa unei revelaţii este Dumnezeu. Ca atare, ideea pe care a vrut să o exprime, trebuie în mod necesar reformulată. Sau a avut sursă de inspiraţie şi atunci nu a fost revelaţie. Sau a fost revelaţie şi punct.

14. Bibliografia prezentată în paragraful “Surse” din capitolul “Coranul” nu îndeplineşte normele de editare ale unei bibliografii. Modele de urmat ar fi: capitolul “Referinţe” de la articolul Căderea Constantinopolului, capitolul “Bibliografie” de la articolul Limba română etc.

15+ Urmează şi alte observaţii punctuale.Gomor05 20 iunie 2007 13:11 (EEST)

15. „Sclavia era, si ea, o altă sursă de populaţie”
a. conjuncţia „şi” se scrie în română cu virgulă dedesubt
b. „ŞI.... O ALTĂ...” este pleonasm. Corect: „era şi ea o sursă” sau „era o altă sursă”
c. Sclavia nu poate fi o sursă de populaţie. Sclavia este un statut social, o condiţie umană. V. articolul Sclavie. În schimb, INFLUXUL DE SCLAVI în urma cuceririi unor teritorii, da, este O SURSĂ DE POPULAŢIE.

16. Afirmaţia din linia 50 (adăugată de contributor) intră în contradicţie cu linia 35:

linia 35
“Pe lângă faptul că îi memorau revelaţiile, unii dintre însoţitorii săi le-au NOTAT, sporadic, pe pergamente, pietre, “omoplaţi de cămilă.”

linia 50
“Astfel, aşa cum acceptă tradiţia islamică însăşi, în mod suprinăztor, cuvântul lui Alah a fost practic transmis spre păstrare de către Profet tovarăşilor lui, şi asta prin MEMORARE, astfel încât, cum era de aşteptat, au survenit curând după dispariţia acestuia neîntelegeri şi dispute, provocate de inadvertenţele exprimate de multitudinea de crâmpeie ORALE.”

17. “suprinăztor”
neglijenţă de editare

18. “spre PĂSTRARE de către Profet tovarăşilor lui, ŞI ASTA”
Revenirea asupra unui element gramatical anterior prin „şi asta” face parte din nivelul de limbă colocvial.

19. “care NE vorbesc despre sclavii”
Verificaţi în orice enciclopedie realizată ştiinţific şi veţi vedea că nu sunt utilizate decât expresii impersonale. Pronumele de persoana I şi a II-a nu îşi au locul în asemenea articole.

20. „Declaraţia de la Cairo”
Care Declaraţie? Au existat numeroase „Declaraţii de la Cairo”, toate de importanţă deosebită. Din a doua jumătate a secolului XX, la Cairo se desfăşoară diferite reuniuni internaţionale, încheiate cu câte o Declaraţie de la Cairo. Câteva din acestea:
Declaraţia de la Cairo – semnată de SUA, Marea Britanie şi China în 1943
Declaraţia de la Cairo adoptată ) în 1989 la reuniunea la vârf a FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agircultură a Naţiunilor Unite
Declaraţia de la Cairo din 1992 privind cooperarea euro-mediteraneană în problemele de mediu (ale cărei prevederi au fost preluate prin Convenţia de la Barcelona, 1995)
Numeroasele declaraţii adoptate la Cairo de Organizaţia Conferinţei Islamice.

Pentru a înţelege contextul, este absolut necesară precizarea Declaraţiei.

21+ Urmează şi alte observaţii punctuale. Gomor05 20 iunie 2007 16:54 (EEST)

[modifică] Observaţii punctuale privind o contribuţie anulată

1. “Ştiinta, de asemenea, în contrast cu credinţa, nu poate ignora faptul ca religia islamică s-a născut la marginea unui puternic imperiu creştin, anume Bizanţul”

Nici o credinţă (religie) nu neagă sau nu ignoră spaţiul geografic în care s-a născut. În acest paragraf, ştiinţa este pusă în contrast cu religia în mod nejustificat.

Ba da, ignoră, în măsura în care mesajul revelaţiei se pretinde autentic, în timp ce ştiinţa arată o filiaţie. Din acest motiv, ştiinţa ESTE în contradicţie cu religia.

2. (Imperiul roman de rasarit, Ρωμανία (Romania)...”

Fără explicaţii suplimentare, afirmaţia de mai sus provoacă confuzii. Autorul pleacă probabil de la prezumţia că cititorii ştiu ceea ce ştie şi el: istoria termenului începe cu împăratul Constantin, care şi-a numit capitala „Noua Romă”...etc.

Întotdeauna se presupune implicit un anumit nivel de erudiţie… Nu se poate scrie nici o enciclopedie pornind de la definirea tuturor conceptelor; explicaţia mea a produs toate informaţiile pentru a orienta un eventual cititor confuz sau incult.

3. „În aceste state creştine (de orientare eretică cel mai adesea)...”

În zilele noastre, Bisericile creştine au redefinit termenul de “erezie”, renunţând la aplicarea lui ca în Evul Mediu. Utilizarea acestui termen, în contextul de mai sus, în locul celui de “schismă” este total inadcvată şi atacabilă, chiar din punctul de vedere al bisericilor creştine.

Hi-hi! Dragul meu, e timpul să-l anunţi si pe profesorul Păcurariu (vezi bibliografia, şi mai ales, citeşte-o!) de acest decret al dumitale, care impune echivalenţa a 2 termeni care nu se suprapun. În locul dumitale, m-aş abţine să mai cenzurez textele altora, în măsura în care nu ştiu despre ce vorbesc. A întreba, în cazul dumitale, e mult mai decent şi indicat.

4. “scrierea arabă în care mai târziu a fost fixat Coranul însuşi.”

a. De ce este nevoie de ghilimele pentru “scrierea arabă”?

Nu ştiu, eu nu văd că ar exista ghilimele, însă ca tot ai pus întrebarea, pot să-ţi propun explicaţia asta: Scrierea arabă este alfabetică, de aceea mai des se foloseşte sintagman alfabetul arab, sau mai exact, alfabetul consonantic (abjad-ul) arab.

b. Un text nu este FIXAT într-o scriere, ci NOTAT sau CONSEMNAT într-o scriere.

Termenul "fixat" este justificat, şi ai să-l întâlneşti în literatura de specialitate de istoria religiei : se referă la faptul ca s-a făcut trecerea de la o formă orală sau multiple forme fragmentare scrise, spre o formă unică scrisă. Ce pot face ...

c. Un text este mai întâi într-o LIMBĂ şi abia apoi, pe cale de consecinţă, într-o SCRIERE. Este o confuzie între cauză şi efect.

Şi nimeni n-a contrazis asta, obiecţiile tale sunt de gigi-contra… Ce am voit să subliniez a fost că textul sacru islamic a fost şi este scris cu carctere inventate (modificate) de către creştini. Confuzie, dacă tot vrei să existe una, este în înţelegerea sensului spuselor mele, dealtminteri clare.

5. “în majoritate creştini eretici (nestorieni, de ex.)” Aceeaşi observaţie ca la punctul 3. Vezi Constantin Itu, “O Biblie în limba siriacă (siriană veche)”, în Brukenthal. Acta Musei, accesibil la: http://209.85.129.104/search?q=cache:83byFHFVwZMJ:www.brukenthalmuseum.ro/ro/tests/acta/acta1/12_ittu.pdf+nestorieni&hl=en&ct=clnk&cd=16

Nu mă trimite tu la plimbare la surse luate de pe net, citeşte TU mai întâi cartea de căpătâi a oricarui român interesat de credinţa ortodoxă, anume istoria BOR a lui Păcurariu; plus referinţele bibliografice deja indicate. Uite pagina scanată din Istoria B.O.R.: http://s201.photobucket.com/albums/aa141/remusoctavian/?action=view&current=Pacurariu128.jpg

6. Observaţie generală: multe cuvinte sunt scrise fără diacritice.

Bravo! Finalmente o observaţie pertinentă… Se aranjeaza asta : revin şi le îndrept. Părerea mea este ca pe tine mai mult te deranjează sensul celor scrise, văzând lipsa unei critici la obiect. Dar asta contează mai puţin, cât timp te păstrezi în respectul regulamentelor.

7. “s-au instalat în fiece oaza situată pe drumurile comerciale ale epocii.” a. Este o generalizare neîntemeiată. Există (existau) oaze de dimensiuni atât de mici încât abia puteau fi folosite pentru alimentarea cu apă a unei caravane. b. În limba română literară este “fiecare”, nu “fiece”.

Bine, fa corectura pertinentă ca e vorba de oazele mari, cât să te satisfacă. Ai permisiunea mea.

8. “drumurile comerciale ale epocii.” În paragraf nu este menţionat nici un an sau secol. Ca atare, cititorul nu poate înţelege despre ce epocă este vorba, decât dacă are cunoştinţe temeinice de istorie, pentru a deduce din context.

Ha-ha! Vorbim despre secolul 7, in care a trait şi produs acte relevante Mahomed.

Remus Octavian Mocanu

Voi reveni mai târziu cu raspuns în continuare. Oricum, un sfat: cei care n-au competenţe, e bine să se abţină a produce critici derizorii, ca cea de mai sus... Sau de mai jos:

20. „Declaraţia de la Cairo” Care Declaraţie? Au existat numeroase „Declaraţii de la Cairo”, toate de importanţă deosebită. Din a doua jumătate a secolului XX, la Cairo se desfăşoară diferite reuniuni internaţionale, încheiate cu câte o Declaraţie de la Cairo. Câteva din acestea: Declaraţia de la Cairo – semnată de SUA, Marea Britanie şi China în 1943 Declaraţia de la Cairo adoptată ) în 1989 la reuniunea la vârf a FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agircultură a Naţiunilor Unite Declaraţia de la Cairo din 1992 privind cooperarea euro-mediteraneană în problemele de mediu (ale cărei prevederi au fost preluate prin Convenţia de la Barcelona, 1995) Numeroasele declaraţii adoptate la Cairo de Organizaţia Conferinţei Islamice. Pentru a înţelege contextul, este absolut necesară precizarea Declaraţiei. 21+ Urmează şi alte observaţii punctuale. Gomor05 20 iunie 2007 16:54 (EEST)

Am dat legătura spre declaraţia de la Cairo despre care vorbeam; am făcut în text precizarea despre ce e vorba. Cu astfel de critici, poţi face un forum unde nişte nesrioşi să-şi toace nervii, dar aici, nu mă aşteptam să găsesc aşa ceva...

9. “MĂRTURII ALE TRADIŢIEI” ISTORIA, CA ŞTIINŢĂ, NU UTILIZEAZĂ O ASEMENEA EXPRESIE. ESTE FIE “MĂRTURII ISTORICE”, FIE “POTRIVIT TRADIŢIEI”. ISTORIA ESTE O ŞTIINŢĂ CARE ŢINE CONT DE FAPTUL CĂ TRADIŢIA TREBUIE AVUTĂ ÎN VEDERE, DAR NU LUATĂ AD LITTERAM (CA O MĂRTURIE), CI INTERPRETATĂ, ANALIZATĂ CRITIC ŞI COROBORATĂ CU ALTE INFORMAŢII.

N-am sugerat nicăieri că ştiinţa istoriei ia ad literam mărturia tradiţiei. Asta e doar presupunererea ta... Apoi sintagma “mărturii ale tradiţiei” nu obligă deloc istoria să accepte această mărturie; ea este acceptată doar dacă trece testul criticii logice şi coroborarea cu alte date, care pot fi de alt ordin. În fapt, în situaţia dată, aşa cum explicam, istoria nu are o altă sursă decât cea a tradiţiei, de aceea ea trebuie filtrată dar nu respinsă în bloc. Mărturia tradiţiei ESTE una istorică, ca oricare alta, cum este orice cronică... Istoria nu pretinde că o cronică este obiectivă şi de aceea mărturie istorică, cum nu consideră nici ca întotdeauna o menţiune a tradiţiei este subiectivă şi de aceea trebuie să luam distanţă de ea, cum sugerezi: Decizia în privinţa veracităţii unei mărturii se face nu după sursa acesteia, ci după gradul ei de concordanţă cu logica pe care o aplică istoricul în analiza lui, şi acordul cu informaţiile din alte surse.

10. “NU ESTE PRIVITĂ, DESIGUR, CA O SIMPLĂ ÎNTÂMPLARE, DE CĂTRE STIINŢĂ, ACEASTĂ PREEXISTENŢĂ ŞI PREEMINENŢĂ A IDEILOR MONOTEISTE...” TOPICA ACESTEI FRAZE NU ESTE ROMÂNEASCĂ.

O corijăm (nimeni nu te împiedică s-o faci mai românească) Forma corectată propusă: Preexistenţa şi preeminenţa ideilor monoteiste, nu sunt privite, desigur, de către ştiinţe ca fiind simple întâmplări.

11. “DIN PERSPECTIVA ŞTIINŢEI ÎNSĂŞI ÎNSĂ (ISTORIA RELIGIEI)...” EXPRIMAREA ESTE DEFECTUOASĂ.

Corijare propusă: . “Din perspectiva ştiinţei însăşi (istoria religiei)...”

13. “NU ESTE PRIVITĂ, DESIGUR, CA O SIMPLĂ ÎNTÂMPLARE, DE CĂTRE ŞTIINŢĂ, ACEASTĂ PREEXISTENŢĂ ŞI PREEMINENŢĂ A IDEILOR MONOTEISTE DIN DIVERSELE SURSE MAISUSMENŢIONATE. EA ESTE SURSA DE INSPRIAŢIE PENTRU REVELAŢIA LUI MAHOMED.” A. EXPRIMAREA ESTE DEFECTUOASĂ.

Bine, asta ai mai spus-o, nu trebuie s-o repeţi acum de prea multe ori…

B. POTRIVIT CHIAR DEFINIŢIEI DATE DE WIKIPEDIA ÎN ROMÂNĂ, SURSA UNEI REVELAŢII ESTE DUMNEZEU. CA ATARE, IDEEA PE CARE A VRUT SĂ O EXPRIME, TREBUIE ÎN MOD NECESAR REFORMULATĂ. SAU A AVUT SURSĂ DE INSPIRAŢIE ŞI ATUNCI NU A FOST REVELAŢIE. SAU A FOST REVELAŢIE ŞI PUNCT.

Nici vorbă! Un set de idei pe care unii le numesc revelaţii (având definiţia de mai sus), pot fi şi sunt numite aşişderi de criticii care au dubii şi obiecţii în ce priveşte veracitatea acestei teze. Altfel, ateii n-ar putea vorbi despre revelaţii în măsura în care nu acceptă veracitatea lor şi astfel definiţia termenului. Mecanismul e simplu şi repetat pe toate meridianele religiei : idei şi precepte pe care un timp îndelungat oamenii le-au considerat ca fiind de origine divină, ajung a fi cunoscute ca idei de origine pur umană pe măsura ce orizontul cunoaşterii se lărgeşte şi logica comună începe a fi aplicată şi-n domeniul teologiei. Critica asta a ta de mai sus, care e tare simplistă, e şi ea din seria "gigi-contra", adică a unuia care n-are nimic important de spus pe marginea contribuţiei cuiva, dar vrea neaparat să se remarce…

14. BIBLIOGRAFIA PREZENTATĂ ÎN PARAGRAFUL “SURSE” DIN CAPITOLUL “CORANUL” NU ÎNDEPLINEŞTE NORMELE DE EDITARE ALE UNEI BIBLIOGRAFII. MODELE DE URMAT AR FI: CAPITOLUL “REFERINŢE” DE LA ARTICOLUL CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI, CAPITOLUL “BIBLIOGRAFIE” DE LA ARTICOLUL LIMBA ROMÂNĂ ETC.

Aha! Şi pe pagina islam înainte de a fi introdus EU uzanţa indicării surselor, de ce nu se aplica modelul asta???? Dar toată pagina plină de simple declaraţii de credinţă, ca si aceea despre Mahomed, declaraţii lipsite, evident, de orice trimitere spre o referinţă serioasă care să justifice prostiarele pioase (cum ar putea?), pe astea nu le-ai observat până azi, sau să fie că de fapt ce e mai important e că nu te deranjează sensul general??

15+ URMEAZĂ ŞI ALTE OBSERVAŢII PUNCTUALE.GOMOR05 20 IUNIE 2007 13:11 (EEST)

15. „SCLAVIA ERA, SI EA, O ALTĂ SURSĂ DE POPULAŢIE”
A. CONJUNCŢIA „ŞI” SE SCRIE ÎN ROMÂNĂ CU VIRGULĂ DEDESUBT
B. „ŞI.... O ALTĂ...” ESTE PLEONASM. CORECT: „ERA ŞI EA O SURSĂ” SAU „ERA O ALTĂ SURSĂ”
C. SCLAVIA NU POATE FI O SURSĂ DE POPULAŢIE. SCLAVIA ESTE UN STATUT SOCIAL,

Sclavia este mai mult decât un statut social: în sens larg, acela în care l-am folosit eu dar tu te fac ci ca n-ai înţeles (deh!, nu prea ai de ce să te iei în rest…), este un mod de producţie, un sistem politic, o practică contemporană, una istorică, etc.

O CONDIŢIE UMANĂ. V. ARTICOLUL SCLAVIE. ÎN SCHIMB, INFLUXUL DE SCLAVI ÎN URMA CUCERIRII UNOR TERITORII, DA, ESTE O SURSĂ DE POPULAŢIE.

Nu neapărat în urma cuceririi unor teritorii; :) Unii deveneau sclavi pentru că pur şi simplu se vindeau; în plus, luptele de frontieră care nu duc la nici o schimbare a statutului teritoriilor pot totuşi genera sclavi. Asta ca să vezi că şi tu poţi fi luat în răspăr… În fapt, în sens larg, sclavia este o sursă de populatie, căci poate fi înţeleasă ca influx de populaţie. La pretenţia dumitale de specialist în islam, mă aşteptam la nişte critici serioase…

16. AFIRMAŢIA DIN LINIA 50 (ADĂUGATĂ DE CONTRIBUTOR) INTRĂ ÎN CONTRADICŢIE CU LINIA 35:
LINIA 35
“PE LÂNGĂ FAPTUL CĂ ÎI MEMORAU REVELAŢIILE, UNII DINTRE ÎNSOŢITORII SĂI LE-AU NOTAT, SPORADIC, PE PERGAMENTE, PIETRE, “OMOPLAŢI DE CĂMILĂ.”
LINIA 50
“ASTFEL, AŞA CUM ACCEPTĂ TRADIŢIA ISLAMICĂ ÎNSĂŞI, ÎN MOD SUPRINĂZTOR, CUVÂNTUL LUI ALAH A FOST PRACTIC TRANSMIS SPRE PĂSTRARE DE CĂTRE PROFET TOVARĂŞILOR LUI, ŞI ASTA PRIN MEMORARE, ASTFEL ÎNCÂT, CUM ERA DE AŞTEPTAT, AU SURVENIT CURÂND DUPĂ DISPARIŢIA ACESTUIA NEÎNTELEGERI ŞI DISPUTE, PROVOCATE DE INADVERTENŢELE EXPRIMATE DE MULTITUDINEA DE CRÂMPEIE ORALE.”

Nici vorbă! Cât timp şi într-o parte şi în cealaltă este menţionată tehnica “eficientă” de păstrare a mesajului divin prin memorare, nu poate fi deloc vorba despre o contradicţie. Asta ca să nu-ţi spun că de la recitarea iniţială a unui crâmpei de Coran de către Profet până la aşternerea lui în scris de către un companion, el putea (şi nici o sursă nu contrazice ipoteza) să fie memorat. Hai să fim băieţi isteţi!

19. “CARE NE VORBESC DESPRE SCLAVII”
VERIFICAŢI ÎN ORICE ENCICLOPEDIE REALIZATĂ ŞTIINŢIFIC ŞI VEŢI VEDEA CĂ NU SUNT UTILIZATE DECÂT EXPRESII IMPERSONALE. PRONUMELE DE PERSOANA I ŞI A II-A NU ÎŞI AU LOCUL ÎN ASEMENEA ARTICOLE.

Serios??? Hai sa-ţi arăt ca te înşeli: http://s201.photobucket.com/albums/aa141/remusoctavian/?action=view&current=BritannicaLogicalAtomism.jpg http://s201.photobucket.com/albums/aa141/remusoctavian/?action=view&current=AsserBritannica.jpg Dar hai, fie! Urmăm noi de acum decretu tău de care n-a auzit încă enciclopedia prin excelenţă, şi practicăm regula asta. N-am nimic împotrivă …

20. „DECLARAŢIA DE LA CAIRO”
CARE DECLARAŢIE? AU EXISTAT NUMEROASE „DECLARAŢII DE LA CAIRO”, TOATE DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ. DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX, LA CAIRO SE DESFĂŞOARĂ DIFERITE REUNIUNI INTERNAŢIONALE, ÎNCHEIATE CU CÂTE O DECLARAŢIE DE LA CAIRO. CÂTEVA DIN ACESTEA:
DECLARAŢIA DE LA CAIRO – SEMNATĂ DE SUA, MAREA BRITANIE ŞI CHINA ÎN 1943
DECLARAŢIA DE LA CAIRO ADOPTATĂ ) ÎN 1989 LA REUNIUNEA LA VÂRF A FAO (ORGANIZAŢIA PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI AGIRCULTURĂ A NAŢIUNILOR UNITE
DECLARAŢIA DE LA CAIRO DIN 1992 PRIVIND COOPERAREA EURO-MEDITERANEANĂ ÎN PROBLEMELE DE MEDIU (ALE CĂREI PREVEDERI AU FOST PRELUATE PRIN CONVENŢIA DE LA BARCELONA, 1995)
NUMEROASELE DECLARAŢII ADOPTATE LA CAIRO DE ORGANIZAŢIA CONFERINŢEI ISLAMICE.
PENTRU A ÎNŢELEGE CONTEXTUL, ESTE ABSOLUT NECESARĂ PRECIZAREA DECLARAŢIEI.
21+ URMEAZĂ ŞI ALTE OBSERVAŢII PUNCTUALE. GOMOR05 20 IUNIE 2007 16:54 (EEST)

S-a făcut deja asta, amice, numai că tu dacă stai cu lupa să vezi dacă nu cumva lipseşte vreo căciula la ă, e şi natural aproape să nu fi remarcat! Astfel, toată munca dumitale de a aduna "declaraţii de la Cairo" care n-au nici o legătură cu aceea a cărei adresă am indicat-o şi a cărei natură am precizat-o în comentariul meu, devine ridiculă. Aplicând corecţiile de rigoare, de natură ortografică, trebuie spus că prin critica ta prezentă admiţi pertinenţa textului meu, ceea ce nu e deloc rău presupunând că vine din partea unui ”specialist în islam” (cine crede asta?). Voi corija ce e de corijat, după care obişnuieste-te să traieşti cu el, şi asta fără să mai şantajezi pe nimeni...

[modifică] Modificări necesare propuse

Pe lângă faptul că îi memorau revelaţiile, unii dintre însoţitorii săi le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplaţi de cămilă, astfel încât întreg Coranul revelat a fost păstrat.

Asta trebuie modificat, căci nu există nici o dovadă care să demonstreze că întreaga revelaţie a fost salvată în textul Coranului, atunci când acesta a reuşit să fie fixat (adică să capete o unică formă şi să fie una scrisă). Dimpotrivă, specialiştii în islam subliniază ca o parte din revelaţie probabil s-a pierdut. De exemplu, Dominique Sourdel, lucrarea Islamul, Humanitas, 1993, pagina 53 spune vorbind despre versiunea introdusă de Osman ('Othman):

<<Această Vulgata, al cărei cel mai vechi exemplar păstrat datează din 776 şi care nu poate pretinde că ar cuprinde totalitatea revelaţiilor, contine fără îndoială unele pasaje interpolate.>>

Propun deci forma asta:

Pe lângă faptul că îi memorau revelaţiile, unii dintre însoţitorii săi le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplaţi de cămilă. O parte probabil importantă dintre ele au finit prin a se regăsi în versiunea osmanică a Coranului, a cărei formă a fost stabilită de către o comisie, însă o comisie nu mai putea garanta fidelitatea şi veracitatea formei propuse de către aceasta, în măsura în care rezultatul muncii ei este punctul de vedere al unui om (Zaid) sau al unui grup de oameni

Evident, se impune odată cu asta şi abandonarea formulărilor de genul (următorul paragraf):

şi a stabilit că toate copiile inexacte să fie distruse

Căci cine în afară de autor, adică Alah (sau eventual Mahomed), mai putea spune ce este exact sau inexact dintr-o multitudine de crâmpeie păstrate de indivizi diferiţi prin diverse procedee, unul mai nesigur ca altul... Şi că tot veni vorba, ar fi cazul ca autorul acestor formule pioase şi neserioase să prezinte referinţele bibliografice în care s-au făcut astfel de afirmaţii, ca să ştim pe cine ne bazăm. Are o grămadă de lucru, ţinând cont că textul prezent are o oarecare lungime...

Aştept eventuale reacţii în următoarele 24 de ore (inclusiv propuneri de modificare a topicii, dacă se impun). Remus Octavian Mocanu 28 iunie 2007 17:47 (EEST)