Diogene din Sinope

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Diogenes, Cinicul (Greacă:Διογένης) (c.412 î.Hr. - 322 î.Hr.), filosof grec s-a născut la Sinope. Din timpul vieţii Diogene a devenit, ca nici un alt filosof antic, personaj de legendă; potrivit tradiţiei, Alexandru cel Mare ar fi rostit: Dacă nu eram Alexandru, aş fi vrut să fiu Diogene. Sosit cu tatăl său Hicesias în exil la Atena, Diogene ajunge discipol al sofisticatului Antistene. A încercat să exemplifice cu propriul mod de viaţă ascetic principiile curentului filosofic al cărui fondator este considerat - cinismul - şi anume o existenţă la limita necesarului supravieţuirii şi un dispreţ suveran faţă de convenţiile şi principiile societăţii.

Diogene, care se considera "cetăţean al lumii", dormea într-un butoi, purta iarna ca şi vara aceeaşi haină, cerşea ca să mănânce şi-i batjocorea neîncetat pe orăşeni pentru modul de a trăi. Trăind asemenea unui câine (Kyon), doctrina sa a primit în secolul IV numele de cinism. Crates din Teba, elevul său, a adunat principiile lui filosofice, din care nu ne-au parvenit decât o serie de aforisme. Printre admiratorii săi se numără Lucian din Samosata şi Iulian Apostatul.

Conform legendei, Diogene obişnuia să umble prin Agora Atenei în plină zi, cu o torţă, lampă sau lumânare, în căutarea unui om cinstit - dorind să evidenţieze astfel raritatea acestei calităţi umane printre concetăţenii săi.^[1] Aceasta, se pare, este originea expresiei, în limba română, "a (o) căuta cu lumânarea". ^{[necesită citare]}

Note:

1. ^ Diogenes Laërtius, vi. 41.

După scrierile lui D.Laertios, Diogene ar fi murit în aceeaşi zi în care Alexandru cel Mare murea la Babilon.