Dezna, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dezna
—  Sat  —
Vedere panoramică asupra satului
Vedere panoramică asupra satului
Dezna se află în Romania
{{{alt}}}
Dezna
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°24′23″N 22°14′43″E / 46.40639°N 22.24528°E / 46.40639; 22.2452846°24′23″N 22°14′43″E / 46.40639°N 22.24528°E / 46.40639; 22.24528

Țară  România
Județ Arad
Comună Dezna
Atestare documentară 1318

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC)
Cod poștal 317110
Prefix telefonic +40 x57[1]

Dezna în Harta Iosefină a Comitatu Arad, 1782-85
Dezna în Harta Iosefină a Comitatu Arad, 1782-85

Dezna (în maghiară: Dézna) este un sat în județul Arad, Crișana, România. Este reședința comunei Dezna.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Dezna este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Codru-Moma, la confluența râurilor Moneasa și Sebiș, la o distanță de 92 de km față de municipiul Arad.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Trecutul localității este strâns legat de cel al cetății care i-a dat numele. Potrivit unei legende, denumirea ar deriva din numele regelui dac Decebal.
Inima unui cnezat românesc din secolului al XIII-lea, cetatea Deznei a făcut parte în secolului al XVI-lea din sistemul de apărare a vestului Transilvaniei.
După stăpânirea otomanilor (între anii 1574-1596), intră în posesia lui Gaspar Kornis, susținător al lui Mihai Viteazul, între anii 1599-1601. Ulterior este donată de către principele Gabriel Bethlen, lui Marcu-Cercel Vodă în anul 1619, pentru a fi recucerită de către otomani în 1658. O legendă povestește despre o tănără fată, care destinată fiind haremului unui șef militar, a ales să dea foc depozitului de pulbere.

Dezna în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia este una predominant agrară, principalele ocupații ale localnicilor fiind cultivarea pământului, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. Turismul este ramura economică ce înregistrează în prezent o evoluție ascendentă.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Pe lângă tabăra școlară și complexul turistic "Floria-Tour" au început să se se dezvolte și forme de organizare aparținând turismului rural. În localitate funcționează un Spital de recuperare Neuromotorie cunoscut în întreaga regiune. Potențialul turistic al satului Dezna este unul de excepție. Dintre obiectivele turistice fac parte ruinele cetății Dezna (sec. al XIII-lea - XVII-lea), biserica ortodoxă din satul Dezna ce poartă hramul "Pogorârea Sfântului Duh" - menționată pentru prima oară în anul 1318, urmele unei cetăți de piatră datate din secolul al XIII-lea, situate pe dealul Ozoiu, un castel neoclasic datând din secolul al XIXlea, cele doua troițe, ruinele topitoriei de fier de la Răschirata și nu în ultimul rând Valea Zugăului, Vf. Măgura Diecilor, Vf. Lacul Tăului și malul cu melci din satul Laz.

  • Cetatea Deznei, situată pe dealul Ozoiu.
  • Biserica Ortodoxă, construită pe fundamental unei clădiri romanice. Pictura iconostasului și a boltei datează din secolele al XVII-lea- al XVIII-lea. Potrivit tradiției populare, biserica servea în trecut drept pulberărie.
  • Pescăria, cu cele doua heleștee.
  • Sanatoriul de recuperare neuromotorie.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]