Devenire

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Devenire (transformare, înaintare, schimbare evolutivă): proces al dezvoltării obiective, subiective sau conceptuale având drept rezultat apariţia noului.

Devenirea este un concept limită. El nu poate fi înţeles decît pentru sine. Nu putem vorbi de un dincolo sau de un dincoace de el. Oricum ar fi, devenirea ca şi concept filozofic poate fi doar gîndit. După perioada presocratică conceptul devenirii a fost asimilat în tradiţia filosofică occidentală cu schimbarea. Această perspectivă a fost inspirată de avîntului ştiinţelor pozitiviste. Însă devenirea ca fenomen ontologic nu poate fi asimilată schimbărilor din natură. Privind metafizic devenirea, unii gînditori au analizat structural conceptul. Cel mai celebru exemplu este al lui Hegel care a vorbit despre devenire asimilînd-o unei ample mişcări dialectice care înaintează prin contrarii. După Hegel, conceptul nu a mai fost resuscitat de vreun filosof notabil. În spaţiul românesc, Constantin Noica a folosit expresia deveninţă - contopind conceptual devenirea şi fiinţa, devenirea întru fiinţă.