Departamentele Franţei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Departamentele (départements în franceză) sunt unităţile administrative ale Franţei, foarte asemănătoare cu judeţele României (care au fost organizate în principiu după acestea). Cele 100 departamente franceze sunt grupate actualmente în 22 de regiuni metropolitane şi 4 regiuni de peste mări. Ele sunt împărţite de asemenea în 342 arondismente (arrondissements în franceză).
Cuprins |
[modifică] Caracteristici
În Franţa continentală (Franţa metropolitană fără Corsica), suprafaţa medie a unui departament este de is 5.965 km². La recensământul din 1999, populaţia medie a unui departament din Franţa continentală era de 511.012.
Departamentele au o suprafaţă între 4.000 şi 8.000 km² şi o populaţie între 100.000 şi un milion. După suprafaţă, cel mai mare departament este Gironde (10.000 km²) iar cel mai mic este oraşul Paris (105 km² excluzând suburbiile care sunt organizate şi ele în departamente adiacente). Cel mai populat departament este Nord (2.550.000) iar cel mai puţin populat este Lozère (74.000).
Departamentele sunt numerotate de la 01 până la 95, cu excepţia 20, pentru Franţa continentală, 2A şi 2B pentru Corsica şi de la 971 până la 974 pentru DOM-uri. Numerele apar în codul poştal, codurile INSEE (inclusiv numerele de securitate socială) şi până la introducerea noului sistem de numerotare a autovehiculelor în 2006, pe plăcuţele de înmatriculare auto. De remarcat faptul că Monaco foloseşte codul 98 în mod identic.
[modifică] Administraţie
Fiecare departament este administrat de către un Consiliu General ales pe o perioadă de şase ani şi este condus de către un preşedinte cu puteri executive. Guvernul Franţei este reprezentat în cadrul departamentului printr-un prefect numit în mod discreţionar şi este asistat de către unul sau mai mulţi subprefecţi, în funcţie de numărul de centre distincte din departament.
Oraşul de reşedinţă al departamentului este numit prefectură (franceză: préfecture) iar departamentul este împărţit în mai multe arondismente (între unul şi şapte). Capitala aronsidmentului se numeşte sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Departamentele sunt mai departe sub-divizate în cantoane şi comune, acestea din urmă fiind conduse de către un consiliu municipal.
[modifică] Harta şi lista departamentelor
Note:
- Prefectura departamentului Val-d'Oise a fost stabilită la Pontoise când departamentul a fost creat, dar a fost mutată de facto în comuna alăturată Cergy; actualmente ambele formează oraşul nou Cergy-Pontoise.
- departamentele de peste mări sunt foste colonii în afara Franţei care se bucură de un statut similar departamentelor din Franţa metropolitană. Sunt părţi constituente ale Franţei şi ale Uniunii Europene (departamente ultraperiferice), pentru care se aplică însă nişte reguli speciale. Pe lângă statutul de departament, fiecare este organizat şi ca o regiune.
[modifică] Istorie
Departamentele au fost create la data de 4 Ianuarie 1790, în timpul Revoluţiei Franceze, de către Adunarea Constituentă pentru a înlocui vechiul sistem de provincii cu o structură mai raţională. Departamentele au fost intenţionat create pentru a sparge regiunile istorice ale Frnaţei într-o încercare de a şterge diferenţele culturale şi de a crea o naţiune mai omogenă. Astfel, marea majoritate a departamentelor au fost numite după principalul râu al zonei sau după un element geografic.
Numărul departamentelor a crescut de la 83 câte erau iniţial până la 130 în 1810 datorate câştigurilor teritoriale ale Republicii şi ale Primului Imperiu, dar numărul lor a fost redus la 86 odată cu înfrângerea lui Napoleon în 1814-1815. Încă trei departamente au fost adăugate prin înglobarea regiunilor Nisa şi Savoia în 1860. Numerotarea departamentelor a fost aleasă după ordinea alfabetică a acestor 89 de departamente.
Departamentele din Alsacia-Lorena care au fost cedate Germaniei în 1871 (Haut-Rhin, Bas-Rhin şi Moselle) au fost returnate Franţei după Primul război mondial în 1919. Când Alsacia a fost cedată în 1871, o mică porţiune din departamentul Haut-Rhin a fost detaşată şi a rămas franceză. Acest teritoriu, numit Territoire de Belfort, nu a fost reintegrat în departamentul Haut-Rhin în 1919 ci a fost ridicat la rangul de departament cu drepturi depline în 1922, devenind cel de-al 90-lea departament al Franţei.
Reorganizarea Regiunii Pariziene în 1968 şi divizarea Corsicii în 1975 a crescut numărul departamentelor la o sută, inclusiv cele patru departamente de peste mări (départements d'outre-mer DOM): Guiana (Guiana Franceză) în America de Sud, Guadelupa şi Martinica în Caraibe şi Réunion în Oceanul Indian.
[modifică] Foste departamente
[modifică] Pe teritoriul actual al Franţei
| Departament | Prefectură | Perioada de existenţă | Note |
|---|---|---|---|
| Rhône-et-Loire | Lyon | 1790–1793 | Divizat în departamentele Rhône şi Loire pe 12 august 1793. |
| Corse | Bastia | 1790–1793 | Divizat în departamentele Golo şi Liamone. |
| Golo | Bastia | 1793–1811 | Unit cu Liamone pentru a forma departamentul Corse. |
| Liamone | Ajaccio | 1793–1811 | Unit cu Golo pentru a forma departamentul Corse. |
| Mont-Blanc | Chambéry | 1792–1815 | A revenit Ducatului Savoia, un teritoriu al Regatului Sardiniei odată cu înfrâncerea lui Napoleon. Corespundea aproximativ actualelor departamente Savoie şi Haute-Savoie. |
| Léman | Geneva | 1798–1814 | Format odată cu anexarea Republicii Geneva de către Primul Imperiu Francez. Corespunde teritoriului actualului canton Geneva şi a unei părţi din departamentele Ain şi Haute-Savoie. |
| Meurthe | Nancy | 1790–1871 | A încetat să existe odată cu anexarea de Imperiul German a Alsaciei şi Lorenei. Departamentul Meurthe-et-Moselle a fost înfiinţat din teritoriile neanexate din Lorena. |
| Seine | Paris | 1790–1967 | Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine a fost divizat în patru noi departamente: Paris, Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis şi Val-de-Marne. |
| Seine-et-Oise | Versailles | 1790–1967 | Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine-et-Oise a fost divizat în trei noi departamente: Yvelines, Val-d'Oise şi Essonne. |
| Corse | Ajaccio | 1811–1975 | Pe data de 15 septembrie 1975, Corse a fost divizată în departamentele Corse-du-Sud şi Haute-Corse. |
| Saint-Pierre-et-Miquelon | Saint-Pierre | 1976–1985 | Saint-Pierre-et-Miquelon a fost un departament de peste mări din 1976 până când a fost transformat într-o Colectivitate de peste mări pe data de 11 iunie 1985. |
[modifică] Schimbări de nume
Câteva departamente au fost redenumite, în cele mai multe cazuri pentru a elimina termenii "Bas" (de Jos) sau "Inférieur" (Inferior):
| Nume vechi | Nume modern | Data schimbării |
|---|---|---|
| Mayenne-et-Loire | Maine-et-Loire | 1791 |
| Bec-d'Ambès | Gironde | 1795 |
| Charente-Inférieure | Charente-Maritime | 1941 |
| Seine-Inférieure | Seine-Maritime | 1955 |
| Loire-Inférieure | Loire-Atlantique | 1957 |
| Basses-Pyrénées | Pyrénées-Atlantiques | 1969 |
| Basses-Alpes | Alpes-de-Haute-Provence | 1970 |
| Côtes-du-Nord | Côtes-d'Armor | 1990 |
[modifică] Algeria franceză
.svg)
.png)
[modifică] Înainte de 1957
| № | Departament | Prefectură | Perioadă de existenţă |
|---|---|---|---|
| 91 | Alger | Alger | (1848–1957) |
| 92 | Oran | Oran | (1848–1957) |
| 93 | Constantine | Constantine | (1848–1957) |
| – | Bône | Annaba | (1955–1957) |
[modifică] 1957–1962
| № | Departament | Prefectură | Perioadă de existenţă |
|---|---|---|---|
| 8A | Oasis | Ouargla | (1957–1962) |
| 8B | Saoura | Bechar | (1957–1962) |
| 9A | Alger | Alger | (1957–1962) |
| 9B | Batna | Batna | (1957–1962) |
| 9C | Bône | Annaba | (1955–1962) |
| 9D | Constantine | Constantine | (1957–1962) |
| 9E | Médéa | Medea | (1957–1962) |
| 9F | Mostaganem | Mostaganem | (1957–1962) |
| 9G | Oran | Oran | (1957–1962) |
| 9H | Orléansville | Chlef | (1957–1962) |
| 9J | Sétif | Setif | (1957–1962) |
| 9K | Tiaret | Tiaret | (1957–1962) |
| 9L | Tizi-Ouzou | Tizi Ouzou | (1957–1962) |
| 9M | Tlemcen | Tlemcen | (1957–1962) |
| 9N | Aumale | Sour el Ghozlane | (1958–1959) |
| 9P | Bougie | Bejaia | (1958–1962) |
| 9R | Saïda | Saida | (1958–1962) |
[modifică] În foste colonii franceze
| Departament | Localizare actuală | Perioadă de existenţă |
|---|---|---|
| Département du Sud | Hispaniola (Republica Dominicană şi Haiti) |
1795–1800 |
| Département de l'Inganne | 1795–1800 | |
| Département du Nord | 1795–1800 | |
| Département de l'Ouest | 1795–1800 | |
| Département de Samana | 1795–1800 | |
| Sainte-Lucie | Sfânta Lucia, Tobago | 1795–1800 |
| Île de France | Mauritius, Seychelles | 1795–1800 |
| Indes-Orientales | Pondichery, Karikal, Yanaon, Mahe and Chandernagore | 1795–1800 |
[modifică] Perioada Napoleoniană
În numeroase teritorii cucerite de Franţa în perioada Revoluţiei franceze şi a Primului Imperiu care n fac actualmente parte din Franţa:
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
