Decretum super virtutibus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Decretum super virtutibus, expresie latină cu traducerea „Decretul asupra virtuților”, este faza finală a primei părți a unui proces de canonizare în Biserica Catolică care urmează analizei dosarului „Positio super virtutibus” (poziția asupra virtuților[1])[2] realizată de relator, acceptată de Congresul Teologilor (o comisie de 9 teologi) și aprobată de comisia cardinalilor și episcopilor a Congregației pentru Cauzele Sfinților. După lectura solemnă și semnarea lui de către autoritățile competente în fața papei, apelativul „Servul lui Dumnezeu” - de a cărui cauză se tratează - se schimbă în „Venerabil”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Positio super virtutibus este un dosar în care se specifică demonstrația rațională a virtuților eroice, numit Informatio, folosind mărturiile și documentele strânse în ancheta diecezană, numită Summarium.
  2. ^ Procesul de beatificare/canonizare