Declarația de la Langeac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Declarația de la Langeac este o declarație internațională privitoare la bazele și principiile implementării unui statut de egalitate între părinți, dorindu-se a oferi o alternativă la tratamentul inegal de la acea vreme dintre mame și tați, precum și la problemele cronice din practica și teoria familiei din lumea occidentală.[1]

Emisă în timpul conferinței internaționale privind statutul părinților, care a avut loc în perioada 25-31 iulie 1999 în Langeac, Franța și la care au participat reprezentanți ai unor organizații ale părinților din zece țări, declarația a reprezentat o înțelegere unanimă cu privire la faptul că statutul de egalitate între părinți servește cel mai bine interesului superior al copilului.[2]

Declarația enunță faptul că promovarea egalității între părinți, atât în timpul mariajului cât și după o eventuală separare, trebuie susținută prioritar de către agențiile guvernamentale.

Declarația a fost tradusă în 6 limbi.

Declarația a fost susținută de către organizația neguvernamentală Dutch Parents Platform care a organizat o a doua conferință asupra acestei teme în anul 1999. Textul final al declarației acestei ultime conferințe suna așa:

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Documente similare ca semnificație[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Variatele documente Arhivat în , la Wayback Machine. cu privire la această declarație disponibile în baza de cunoștințe ARPCC.
  • Citare a acestei declarații în lucrarea Child Custody Access And Parental Responsibility a prof. dr. Edward Kruk, Universitatea din British Columbia, Decembrie 2008.
  • Citare pe situl web GabNet.