Deșteaptă-te, române!

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Deşteaptă-te, române!)
Salt la: Navigare, căutare
Deșteaptă-te, române!
National Anthem of Romania (page 3).png
Foaie de muzică și versuri
Imn național al România României
Moldova Moldovei (1991-1994)
Republica Democratică Moldovenească R.D.Moldovenești (1917-1918)
Cunoscut
și cu numele
Un răsunet
Versuri Andrei Mureșanu, 1848
Muzica Anton Pann, 1848
Adoptat 1989 -  România
1991 -  Republica Moldova
1917 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
Până în 1994 -  Republica Moldova
1918 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
Probă muzică
Stema României
Imnurile naționale ale României.
StemaCuza2.jpg Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)
Kingdom of Romania - Big CoA.svg Trăiască Regele (1884-1948)
Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1948-1952).svg Zdrobite cătușe (1948-1953)
Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1952-1965).svg Te slăvim, Românie! (1953-1977)
Coat of arms of the Socialist Republic of Romania.svg Trei culori (1977-1989)
Coat of arms of Romania.svg Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)
Moldova Coat of Arms
Imnurile naționale ale Moldovei
Deșteaptă-te, române! (1917–1918)
Moldova Sovietică (1945-1991)
Deșteaptă-te, române! (1991-1994)
Limba noastră (1994-prezent)
Steagul României
Acest articol face parte
din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decorațiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalității române
 vizualizare  discuție  modificare 

„Deșteaptă-te, române!” (Sunet ascultă) este imnul național al României, începând cu 1990.[1] Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov[Când?], într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,[2] dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă[3] și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele[3] (care poate fi ascultata aici). Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Așa a fost și în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunistTrei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.[4]

Istoria imnului[modificare | modificare sursă]

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 - 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Prima înregistrare corală a imnului național, corul ”Ion Vidu” din Lugoj, anul 1910

Semnificația imnului[modificare | modificare sursă]

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „MarseillezaRevoluției franceze.

Versuri[modificare | modificare sursă]

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe.[2] La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
     
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
     
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.
     
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
     
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
     
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
     
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
     
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
     
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
     
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decret-lege nr. 40 privind Imnul de stat al României, publicat în MO nr. 0015 din 25 Ianuarie 1990.
  2. ^ a b Imnul național
  3. ^ a b Valer Rus: „Pentru o istorie a imnului național” în pagina web a muzeului „Casa Mureșenilor” din Brașov.
  4. ^ Mihai Tașcă (9 iunie 2014). „20 de ani fără „Deșteaptă-te, române!“. http://adevarul.ro/moldova/actualitate/20-ani-desteapta-te-romane-1_53955a820d133766a86b3947/index.html. Accesat la 26 noiembrie 2014. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deșteaptă-te, române!
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Deșteaptă-te, române!

Audio