Cultura esperantistă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|---|
| Acest articol este o parte a seriei de articole despre Esperanto |
| Limba |
| Esperanto | Gramatică | Scrisori | Fonologie | Ortografie | Vocabular |
| Istoria |
| Istoria | Zamenhof | Proto-esperanto | "Unua Libro" | Declaraţia de la Boulogne | "Fundamento" | Prague Manifesto |
| Cultura şi media |
| Cultura | Esperantist | Esperantujo | Film | Internacia Televido | La Espero | Libraries | Literatură | Muzică | Vorbitori nativi | Pop culture references | Publicaţii | Simboluri | Ziua Zamenhof |
| Organizaţii şi servicii |
| Amikeca Reto | Academia de Esperanto | Kurso de Esperanto | Enciclopedia | Pasporta Servo | Plouézec Meetings | TEJO | UEA | SAT | UK | IJK |
| Criticism |
| Esperantido | Propedeutic value | Reformed | Riism | Vs. Ido | Vs. Interlingua | Vs. Novial |
| Related topics |
| Auxiliary language | Constructed language | Ido | Interlingua | Novial | Volapük | Signuno | Anationalism |
| Wikimedia |
| Portal | Vikipedio | Vikivortaro | Vikicitaro | Vikifonto | Vikilibroj | Vikikomunejo | Vikispecoj |
Cultura esperantistă reprezintă acea cultură cu caracter internaţional proprie comunităţii esperanto. Deşi ne referim la o limbă "construită", artificială, relativ tânără (a apărut oficial în 1887), vorbitorii (de fapt cunoscătorii) acesteia au dezvoltat o bogată cultură, ce se manifestă în aproape toate domeniile şi care contribuie cu succes la apropierea dintre esperantişti din multe ţări ale lumii.
Cuprins |
[modifică] Literatură
Literatura în esperanto a început să se formeze chiar înainte de apariţia oficială a acestei limbi. Înainte de 1887 când a publicat Unua Libro, L. L. Zamenhof a început să construiască această limbă traducând diverse texte de poezie şi proză.
Printre magazine culturale, putem menţiona: La gazeto, Literatura foiro şi La kancekliniko. Monato este un magazin de ştiri distribuit în peste 60 de ţări.
Până în prezent s-au publicat peste 25.000 de cărţi în esperanto. Universala Esperanto-Asocio (Asociaţia Universală de Esperanto) enumeră peste 4.000 de titluri de cărţi esperantiste.
[modifică] Muzică
Primele lucrări muzicale valorificau tradiţiile populare ale mai multor popoare. În ultimul timp au apărut tot mai multe piese muzicale în diverse genuri moderne, cum ar fi : rock, folk, underground (electronică, hip-hop).
[modifică] Film şi teatru
În 1964, Jacques-Louis Mahé realizează primul film de lung-metraj în esperanto, intitulat Angoroj. În anul următor este produs filmul Incubus de către americani. La epoca actuală putem număra peste 20 de filme de limbă esperanto.
[modifică] Muzee şi biblioteci
În Viena se află Muzeul Internaţional Esperanto. Tot în capitala austriacă, în cadrul Bibliotecii Naţionale Österreichische Nationalbibliothek, există o secţiune dedicată cărţilor în esperanto.[1]
Alte biblioteci în esperanto: în Aalen[2] (Germania) şi la Rotterdam[3] (Olanda).
