Cultura esperantistă
 |
|---|
| Acest articol este o parte a seriei de articole despre Esperanto |
| Limba |
| Esperanto | Gramatică | Scrisori | Fonologie | Ortografie | Vocabular |
| Istoria |
| Istoria | Zamenhof | Proto-esperanto | "Unua Libro" | Declarația de la Boulogne | "Fundamento" | Prague Manifesto |
| Cultura și media |
| Cultura | Esperantist | Esperantujo | Film | Internacia Televido | La Espero | Libraries | Literatură | Muzică | Vorbitori nativi | Pop culture references | Publicații | Simboluri | Ziua Zamenhof |
| Organizații și servicii |
| Amikeca Reto | Academia de Esperanto | Kurso de Esperanto | Enciclopedia | Pasporta Servo | Plouézec Meetings | TEJO | UEA | SAT | UK | IJK |
| Criticism |
| Esperantido | Propedeutic value | Reformed | Riism | Vs. Ido | Vs. Interlingua | Vs. Novial |
| Related topics |
| Auxiliary language | Constructed language | Ido | Interlingua | Novial | Volapük | Signuno | Anationalism |
| Wikimedia |
| Portal | Vikipedio | Vikivortaro | Vikicitaro | Vikifonto | Vikilibroj | Vikikomunejo | Vikispecoj |
Cultura esperantistă reprezintă acea cultură cu caracter internațional proprie comunității esperanto. Deși ne referim la o limbă "construită", artificială, relativ tânără (a apărut oficial în 1887), vorbitorii (de fapt cunoscătorii) acesteia au dezvoltat o bogată cultură, ce se manifestă în aproape toate domeniile și care contribuie cu succes la apropierea dintre esperantiști din multe țări ale lumii.
Cuprins |
Literatură [modificare]
Literatura în esperanto a început să se formeze chiar înainte de apariția oficială a acestei limbi. Înainte de 1887 când a publicat Unua Libro, L. L. Zamenhof a început să construiască această limbă traducând diverse texte de poezie și proză.
Printre magazine culturale, putem menționa: La gazeto, Literatura foiro și La kancekliniko. Monato este un magazin de știri distribuit în peste 60 de țări.
Până în prezent s-au publicat peste 25.000 de cărți în esperanto. Catalogul Asociației Universale de Esperanto (Universala Esperanto-Asocio) [1] enumeră peste 5.800 de titluri de cărți esperantiste.
Muzică [modificare]
Primele lucrări muzicale valorificau tradițiile populare ale mai multor popoare. În ultimul timp au apărut tot mai multe piese muzicale în diverse genuri moderne, cum ar fi : rock, folk, underground (electronică, hip-hop).
Film și teatru [modificare]
În 1964, Jacques-Louis Mahé realizează primul film de lung-metraj în esperanto, intitulat Angoroj. În anul următor este produs filmul Incubus de către americani. La epoca actuală putem număra peste 20 de filme de limbă esperanto.
Muzee și biblioteci [modificare]
În Viena se află Muzeul Internațional Esperanto. Tot în capitala austriacă, în cadrul Bibliotecii Naționale Österreichische Nationalbibliothek, există o secțiune dedicată cărților în esperanto.[2]
Alte biblioteci în esperanto: în Aalen[3] (Germania) și la Rotterdam[4] (Olanda).
