Crucea de Fier
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Crucea de Fier | |
 Ordinul Crucea de Fier din perioada celui de-al Doilea Război Mondial | |
Decernată de  Regatul Prusiei Imperiul German Germania nazistă
| |
| Tip | Ordin militar |
|---|---|
| Decernată pentru | Curaj pe câmpul de luptă |
| Statut | Decorație de război |
| Descriere | Cu cinci clase |
| Statistici | |
| Creată la | 17 martie 1813 |
| Prima atribuire | 17 aprilie 1813 |
| Ultima atribuire | mai 1945 |
| Atribuite | Clasa a I-a 250,000 persoane Clasa a II-a 5,500,00 persoane |
| Clasificare | |
| Decorația superioară | Crucea Germană |
| Decorația inferioară | Crucea de Merit de război |
Crucea de Fier, în original Das Eiserne Kreuz (EK), este o decorație militară a Regatului Prusiei - din timpul regelui prusac Frederik Wilhelm III, și apoi a Germaniei, care a fost instituită la 10 mai 1813. Aceasta decorație există și în prezent fiind distincție germană oficială care se acordă militarilor pe timp de război.
Semnificație[modificare | modificare sursă]
Clasa I a ordinului reprezintă din anul 1813 cea mai înaltă distincție militară prusacă acordată pe timp de război, având un rang asemănător cu ordinul Pour le Mérite (poreclit și «Max cel albastru»), care însă este acordată numai ofițerilor. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Hitler decretase conferirea acestui ordin pentru germanii și cetățenii statelor aliate cu Germania, pentru fapte de arme excepționale sau comportarea vitejească în fața inamicului. Numărul claselor a crescut de la 3, cum fusese în timpul Primului Război Mondial, la 8, care în ordine progresivă erau: Clasa a II-a; Clasa I; Crucea de Cavaler; Crucea de Cavaler cu frunze de stejar; cu frunze de stejar și spade; cu frunze de stejar, spade și diamante; cu frunze de stejar aurii, spade și diamante (conferită o singură dată) și chiar o mai Mare Cruce (acordată numai o singură dată, lui Herman Göering pentru participarea Forțelor Aeriene în Campania din Franța, în anul 1940). Cu toate că sunt și alte distincții militare germane, nu au atins prestigiul care îl oferă persoanei decorate cu Crucea de fier.
În cultura pop postbelică[modificare | modificare sursă]
Crucea de Fier este populară mai ales printre bikeri, skinheads și alții, aceștia cu ajutorul icoanei milităriei germane promovează o imagine-tip dură, un simbol de rebeliune sau de non-conformitate. În anii '60, Crucea de Fier a fost adoptată de către surferii americani, care au început să poarte medalii jefuite de către părinții lor. Cal Look, Volksrod și alți entuziaști de la Volkswagen folosesc de multe ori Crucea de Fier, ca un simbol care reflectă țara de origine a mașinii. Ed Roth a creat accesorii pentru surferi, și bikeri derivate din trofeele Germaniei din cele două războaie mondiale, care au inclus Crucea Surfer și Stahlhelm. De asemenea în Statele Unite există o trupă numită Iron Cross. Wrestlerul american Triple H, a făcut o variație a Crucii de Fier drept logo-ul său în prima parte a anilor 2000, simbolul apare de 6 ori pe ținuta sa de luptă (în față și spatele trunchiului, pe ambele cotiere și pe părțile laterale ale cizmelor).
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Stephen Thomas Previtera, The Iron Time: A History of the Iron Cross, Second edition 2007, ISBN: 978-0-9673070-3-9
- Gordon Williamson, The Iron Cross of 1939, 1997, ISBN: 0-912138-86-6
- Dietrich Maerz/George Stimson, "The Iron Cross 1. Class", 2010, ISBN: 978-0-9797969-7-5
- Dietrich Maerz, "Award Numbers of the Iron Cross of 1939", International Medal Collector, Vol.3-No.4 and Vol. 4-No.s, ISSN 2152-9310
- Shirer, William L. (). The Rise and Fall of the Third Reich. New York: Simon & Schuster. ISBN 978-0-671-62420-0.
