Crocmaz, Ștefan Vodă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Crocmaz
Крокмаз (rusă)
Крокмаз (ucraineană)
—  Comună  —
Monument pe drumul național R30 lângă drumul care duce spre sat
Monument pe drumul național R30 lângă drumul care duce spre sat
Crocmaz se află în Ștefan Vodă
{{{alt}}}
Crocmaz
Satul pe harta Republicii Moldova
Crocmaz se află în Ștefan Vodă
{{{alt}}}
Crocmaz
Satul pe harta raionului Ștefan Vodă
Coordonate: Coordonate: 46°27′18″N 29°59′09″E / 46.45500°N 29.98583°E / 46.45500; 29.9858346°27′18″N 29°59′09″E / 46.45500°N 29.98583°E / 46.45500; 29.98583

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Unitate administrativă Raionul Ștefan Vodă
Prima atestare 1595

Guvernare
 - Primar Veleșco Ion (PLDM, ales 19 iunie 2011)

Suprafață
 - Total 47,91  km²
Altitudine 41 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total 3,800 locuitori

Fus orar EET
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Crocmaz este o localitate-centru de comună în Raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Crocmaz (sau Corcmaz, cum avea denumirea în Plasa Cazaci, Județul Cetatea-Albă la 1930) este situată în raionul Ștefan Vodă în partea de sud-est a Republicii Moldova, pe rîul Nistru, fiind al treilea sat de la gura de vărsare spre izvor pe partea dreaptă. Satul se află la o distanță de 140 km de orașul Chișinău, 30 km de orașul Ștefan Vodă și 69 km de orașul Odessa.

Populația[modificare | modificare sursă]

Are o populație de 3.800 locuitori în mare majoritate de naționalitate români-moldoveni, dar și ucraineni, mai puțin ruși și găgăuzi.

În Crocmaz funcționează Liceul Teoretic "Ecaterina Malcoci", grădiniță de copii, punct medical, discotecă cu o sală foarte frumoasă, aflată în incinta casei de cultură, unde mai recent a început prezentarea de filme.

Sărbători locale[modificare | modificare sursă]

Ziua satului este și Hramul bisericii din sat: 22 mai. Se ține mult la Crăciun - cînd se merge cu colinda, Sf. Vasile - cînd se merge cu urătura cu căluțul, Paștele - cînd merg copiii "de-a ouă roșii", Sf. Andrei - cînd flăcăii fură porțile la fete mari, 8 martie, 27 august și 31 august.

În satul Crocmaz toți sînt creștini (ortodocși, baptiști, adventisti, dar și "martorii lui Iehova"). Personalități marcante din sat sunt actrița Ecaterina Malcoci și Aurel Stejaru.

Prima mențiune a satului datează din 1595 și se referă la o dispută teritorială în privința a 7 sate de pe Nistru.

Economia[modificare | modificare sursă]

Agricultura satului este reprezentată de un antreprenor care deține cîteva sute de hectare - Ion Olifir. Alți proprietari mai mici care din surse proprii au achiziționat tractoare noi tip Belarus. S-a reluat sădirea viilor în ritmuri importante de cînd au început subvențiile în domeniu și colectarea strugurilor de către fabricile de vinuri din vecinatate: Tudora, Purcari, Carahasani și Răscăieți.

Mai recent în Crocmaz funcționează o piață, cîteva baruri și magazine. Există și funcționează 2 mori de grîu, una de cereale furajere, 2 minifabrici de ulei.

Moșia satului cuprinde cam 4.000 de ha, 8–10 km de Nistru, Nistrul Chior, care împreună cu pădurea Togai este urmărit a fi transformat în rezervație naturală, pentru frumusețile de acolo, flora și fauna deosebit de valoroasă. Pădurea Împărătească de peste 400 ha suprafață, cu mai mulți stejari seculari dar numai unul luat sub protecția statului, cu vîrsta de peste 220 de ani, asigură o bună parte din necesarul de lemne al satelor din regiune.radio+TINERET+net

Regiuni istorice[modificare | modificare sursă]

  • Togai - Pădurea și stufărișul de pe malul drept al Nistrului din partea de nord a satului foarte bogate în floră și faună acvatică și de baltă este locul preferat de către turiști și localnici pentru făcut frigărui, fiert raci aproape de sursă (pe acel mal al Nistrului sînt mari colonii de raci, multe cotloane, localnicii prind racii chiar cu mîna), supă de pește, sau pur și simplu ieșit la iarbă verde.
  • Suhat - Pădurea de pe malul drept al Nistrului din partea de est a satului, care începe cu stadionul, unde se țin sărbători locale deseori în mijlocul naturii, hramul satului, trînta la berbec.
  • Pădurea Împărăteasca - se află pe teritoriul moșiei satului Crocmaz,în partea de NV și e cea mai mare pădure din zonă avînd peste 400 hectare. A găzduit în perioada sovietică o tabără de odihnă. În perioada imediat următoare după război în această pădure se întîlneau flăcăii satelor învecinate și se băteau ca urmare a neînțelegerilor de la jocuri.
  • Pădurea Piridirea - o rîpă foarte accidentată cu peisaje pitorești, izvoare, situată în mijlocul podgoriilor de vii.
  • Pădurea Răxugea - situată în sudul moșiei satului, relativ nouă, dar care are două lacuri de acumulare concesionate pescarilor locali.
  • Rîpele Curudurea și Iurt - limitează intravilanul satului din SE și NV. Curudurea este plantată cu măslini, iar Iurt - cu salcîmi. Rîpa "Iurt" începe la "Coada Iurtului", unde este o cruce la mormintul frățesc a soldaților romîni, si se muntue in potică. În Iurt este Cișmeaua "Șiume", locul "Tapalig"(di la deal di shiume), și un pîrău care primarul la numit "Rîul Iurt" :)
  • Potica - zonă locuibilă din partea de nord
  • Șaba - zonă locuibilă din partea de est

Cea mai nouă zonă este cea din deal, sudul și vestul satului.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Crocmaz, Ștefan Vodă