Croația

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Croaţia)
Salt la: Navigare, căutare
Croația
Republika Hrvatska
Republica Croația
Drapelul Croației Stema Croației
Drapel
DevizăNu are
ImnLijepa naša domovino
Amplasarea Croației
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Zagreb
Limbi oficiale Croata1
Sistem politic Republică
 -  Președinte Stjepan Mesić (în exercițiu)
Ivo Josipović (ales)
 -  Prim-Ministru Jadranka Kosor
Independență
 -  25 Iunie 1991  
Suprafață
 -  Total 56,542 km² (locul 123)
 -  Apă (%) 0,01%
Populație
 -  Estimare  4.496.869 (locul 119)
 -  Densitate 83 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $47 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor $10.600 
Monedă Kuna
Prefix telefonic +385
Domeniu
Internet
.hr
Fus orar UTC+1

Croația (croată Hrvatska) este o țară în Europa de sud între Slovenia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru. Are ieșire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croația, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, și-a obținut independența în anul 1991. A semnat Tratatul de Aderare la UE si va deveni al 28-lea membru al uniunii la 1 iulie 2013.

Cuprins

[modificare] Istorie

În antichitate, pe teritoriul actual al Croației locuiau ilirii. În secolul al II-lea î.Hr., romanii cotropesc teritoriul actual al Croației și în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Între sec. VI-VIII, aici vor sosi triburi slave din nord și la contactul cu autohtonii, se vor amesteca cu aceștia, formând poporul croat.

Condusă de prinți croați, duci din anul 852, Dalmația, cuprizând și teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină și carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croații au devenit vasali ai regelui Ungariei.

În secolul al XV-lea regatul ungar a avut mult de suferit din cauza expansiunii otomane, turcii cucerind Bosnia și Herțegovina. În aceeași perioadă, teritoriul Dalmației este în cea mai mare parte stăpânit de venețieni. Dubrovnik, oraș-stat bizantin și venețian la începuturi, spre deosebire de celelate orașe-stat din Dalmația și-a obținut independența, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik.

Rezultatul Bătăliei de la Mohács din 1526 a determinat parlamentul croat să-și ofere țara Habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmația și Dubrovnik, au intrat cu timpul, între anii 1797 și 1815, sub autoritatea habsburgică.

În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între cele două componente ale acesteia, Dalmația fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croația-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deși în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croației, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate.

Harta Croaţiei

După Primul război mondial, Croația s-a alăturat Statului slovenilor, croaților și sârbilor (aproximativ Slovenia, Croația și Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croația fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croației. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croația și-a declarat independența pe data de 25 iunie, 1991, având ca urmare Războiul Croat de Independență. Prima țară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

Croația este actualmente înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Negocierile au început în luna decembrie a anului 2005.

[modificare] Politică

[modificare] Împărțire administrativă

Croația este împărțită administrativ în 20 de județe (croată: županija) plus un oraș-district, Zagreb*:

  1. Județul Zagreb (Zagrebačka županija)
  2. Județul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska županija)
  3. Județul Sisak-Moslavina (Sisačko-moslavačka županija)
  4. Județul Karlovac (Karlovačka županija)
  5. Județul Varaždin (Varaždinska županija)
  6. Județul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija)
  7. Județul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska županija)
  8. Județul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija)
  9. Județul Lika-Senj (Ličko-senjska županija)
  10. Județul Virovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija)
  11. Județul Požega-Slavonia (Požeško-slavonska županija)
  12. Județul Brod-Posavina (Brodsko-posavska županija)
  13. Județul Zadar (Zadarska županija)
  14. Județul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska županija)
  15. Județul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska županija)
  16. Județul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska županija)
  17. Județul Split-Dalmația (Splitsko-dalmatinska županija)
  18. Județul Istria (Istarska županija)
  19. Județul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko-neretvanska županija)
  20. Județul Međimurje (Međimurska županija)
  21. Zagreb (Grad Zagreb)*

Vezi și: Listă de orașe din Croația

[modificare] Geografie

Brela, Sudul Dalmației

Croația este situată în Peninsula Balcanică. Are numeroși vecini: Slovenia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, și Italia. Teritoriul său continental este împărțit în două părți separate, datorită ieșirii la Marea Adriatică pe care Bosnia și Herțegovina o are prin lungă tradiție la Neum.

Relief:

Clima este temperat-continentală în N și E, mediteraneană pe coastă și montană în zona centrală și sudică.

[modificare] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Croația:

  • Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994)
  • Centrul istoric și Palatul lui Dioclețian din Split (1979)
  • Parcul național Plitvice (1979, 2000)
  • Biserica Euphrasius și centrul istoric din Poreč (1997)
  • Orașul vechi Trogir (1997)
  • Catedrala Sf.Iacob din Šibenik (2000)

[modificare] Demografie

Evoluţia populaţiei în Croaţia (1992-2003) x 1000
Harta etnică a Croaţiei
conform recensământului din 2001

La recensământul din 2001 Croația avea 4 437 460 de locuitori. Primele rezultate ale recensământului din 2011 arată că populația totală este de 4 290 612. Din locuitorii de la recensământul din 2001 aveau 4.399.364 (99,14 %) cetățenia croată, 44.340 (1,00 %) aveau încă o cetățenie. 17.902 (0,40 %) dețineau o cetățenie străină, iar 9.811 (0,22 %) nu aveau nici o cetățenie. La 10.383 de locuitori (0,23 %) cetățenia era necunoscută. Orașele mari:

Nr. Nume oraș Număr locuitori[1]
1 Zagreb 800 000
2 Split 190 000
3 Rijeka 145 000
4 Osijek 115 000
5 Zadar 73 000
6 Slavonski Brod 65 000
7 Velika Gorica 64 000
8 Karlovac 60 000
9 Pula 60 000
10 Sisak 52 000
11 Šibenik 52 000
12 Varaždin 49 000
13 Dubrovnik 44 000

[modificare] Cultură

[modificare] Personalități

Filozofie

Literatură

Sport

Politică, Militari.

Laureați ai Premiului Nobel

[modificare] Note

  1. ^ http://zagreb.mae.ro/index.php?lang=ro&id=24957

[modificare] Vezi și

[modificare] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Croația


Flag of Croatia.svg Subiecte CroațiaCroațiLimba croată — (Diasistemul slav de centru-sud)

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi