Criză economică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Criza economică este o perioadă de declin economic, ea poate avea mai multe cauze, astfel ea apare în perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproducției, care între anii 1929-1933, caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale. Dar aceste crize au apărut și în țările socialiste, cauza principală este probabil polarizarea la un grup restrâns a celor care posedă bani, restul populației mai ales a celor din lumea treia fiind sărace, reducându-se astfel piața de desfacere a produselor. Fazele crizei economice se manifestă printr-o perioadă de stagnare, de rececesiune însoțită de inflație, cauzate de o conjunctură complexă.

Termenul criza economica poate fi aplicat unei game largi de situatii in care unele produse financiare isi pierd brusc o parte semnificativa din valoarea nominala. In secolele XIX si XX, multe crize economice au fost asociate cu "fuga la banca". De asemenea, multe perioade de recesiune au coincis cu aceste panici. Alte situatii care sunt in mod normal numite crize economice includ prabusiri la bursa si spargerea unor bule economice, crize in cadrul pietei de schimb valutar.[1][2] Rezultatul crizelor economice este o pierdere de bani (bogatie pe hartie), dar nu neaparat si in schimbari ale economiei reale.

Multi economisti au produs teorii despre cum se dezvolta crizele economice si cum ar putea fi prevenite. Nu exista un consens, dar crizele economice continua sa apara din cand in cand.

Tipuri de criza economica[modificare | modificare sursă]

Criza bancara[modificare | modificare sursă]

Fenomenul prin care mai multi clienti se hotarasc brusc sa retraga toti (sau aproape toti) banii dintr-un cont se numeste "fuga la banca". Tinand cont ca o banca imprumuta majoritatea numerarul pe care il primeste din depozite, este foarte dificil sa se gaseasca fonduri pentru a plati inapoi pe loc toti clientii, daca acestia se hotarasc sa-si retraga banii in acelasi timp. O astfel de fuga poate lasa banca insolventa, ceea ce duce la pierderea depozitelor clientilor. Can fugile la banca se inmultesc, avem de-a face cu o "criza bancara sistematica" sau o "panica bancara". [3] Example de "fuga la banca" includ Marea depresiune sau fuga de la Northern Rock in 2007. Crizele bancare apar, in general, dupa perioade de imprumuturi riscante care rezulta in incapacitate de plata a imprumuturilor.[4]

Bule speculative si prabusiri[modificare | modificare sursă]

O bula speculativa exista in condiitle in care un instrument financiar este evaluat la suprapret de-a lungul unei perioade indelungite. [5] Prezenta clientilor care cumpara un produs financiar cu speranta ca il vor putea re-vinde mai tarziu pentru o suma mai mare este un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Daca apare o bula economica pe piata, atunci exista riscul de "prabusire" a valorii instrumentului financiar respectiv: clientii vor continua sa cumpere atata timp cat considera ca exista si alti cumparatori pe piata, astfel incat cand multi decid sa vanda pretul va cadea. Din pacate, este dificil de ghicit cand pretul unui produs financiar reprezinta corect valoarea fundamentala a acestuia, astfel incat bulele economice sunt foarte greu de detectat. Unii economisti insita ca bulele economice nu apar niciodata (sau aproape niciodata).[6]

Vinerea Neagra, 9 May 1873, Bursa de Valori din Vienna. Au urmat Panica din 1873 siMarea depresiune.

Exemple cunoscute de crize economice si prabusiri la bursa includ mania lalelelor olandeze, the Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliara din Japonia din anii 1980, bula dot-com (bula internetului) din 2000–2001, si mai nou criza imobiliara din Statele Unite ale Americii (care insa da semne de revenire).[4][7][8] In anii 2000 a inceput o bula imobiliara prin care pretul caselor a crescut semnificativ.[9]

Criza economica internationala[modificare | modificare sursă]

O "Criza valutara" apare atunci cand o tara care mentine o rata de schimb fixa este brusc fortata sa isi devalorizeze valuta din cauza unui atac speculativ. Neplata datoriilor suverane (prabusire) apare in momentul in care o tara nu mai poate sa isi plateadca datoriile. Desi devalorizarea si prabusirea pot fi decizii voluntare luate de Guvern, acestea sunt adeseori percepute ca rezultatul involuntar al unor schimbari in cadrul investitorilor care duce la oprirea brusca a capitalului care intra in tara sau cresterea brusca a capitalului care iese din tara.

Mai multe valute care au facut parte din Mecanismul de Schimb Valutar European au suferit crize in 1992-1993 si au fost fortate sa se devalorifice sau sa se retraga din mecanismul comun. Criza financiara din Rusia din 1998 a dus la devalorizarea rublei si la prabusirea titlurilor de stat rusesti.

Criza economica in lume[modificare | modificare sursă]

Cresterea negativa a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult de jumatate de an se numeste "recesiune". O recesiune indelungata sau severa se numeste "depresiune". O durata mai lunga de timp in care cresterea economica este mica dar nu neaparat negativa se numeste stagnare economica.

Declinul in cheltuielile consumatorilor.

Unii economisti considera ca recesiunile au fost cauzate in mare parte de crizele economice. Un exemplu important este Marea depresiune, care a fost precedata in multe tari de fugi la banca si prabusiri ale burselor de valori. Criza imprumurilor imobiliare si spargerea altor bule imobiliare de peste tot din lume a dus la recesiune in SUA si in multe alte tari dezvoltate intre 2008-2009.

Referinte[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Charles P. Kindleberger and Robert Aliber (2005), Manias, Panics, and Crashes: A History of Financial Crises, 5th ed. Wiley, ISBN 0-471-46714-6.
  2. ^ Luc Laeven and Fabian Valencia (2008), 'Systemic banking crises: a new database'. International Monetary Fund Working Paper 08/224.
  3. ^ Fratianni, M. and Marchionne, F. 2009. The Role of Banks in the Subprime Financial Crisis available on SSRN: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1383473
  4. ^ a b Michael Simkovic, Competition and Crisis in Mortgage Securitization
  5. ^ Markus Brunnermeier (2008), 'Bubbles', in The New Palgrave Dictionary of Economics, 2nd ed.
  6. ^ Peter Garber (2001), Famous First Bubbles: The Fundamentals of Early Manias. MIT Press, ISBN 0-262-57153-6.
  7. ^ "Episode 06292007". Bill Moyers Journal. PBS. 2007-06-29. Transcript.
  8. ^ Justin Lahart (24 decembrie 2007). „Egg Cracks Differ In Housing, Finance Shells”. Wall Street Journal (WSJ.com). http://online.wsj.com/article/SB119845906460548071.html?mod=googlenews_wsj. Accesat la 13 iulie 2008. „It's now conventional wisdom that a housing bubble has burst. In fact, there were two bubbles, a housing bubble and a financing bubble. Each fueled the other, but they didn't follow the same course. (Este acum cunoscut faptul ca o bula imobiliara s-a spart. De fapt, au existat doua bule, una imobiliara si una economica. Ele s-au sustinut reciproc dar nu au urmat acelasi drum.)” 
  9. ^ Price, S. (2009). Real estate and the financial crisis: how turmoil in the capital markets is restructuring real estate finance. Real Estate Issues. Retrieved from http://search.proquest.com.mutex.gmu.edu/docview/214013947/13AAB36905E4EBC93F5/4?accountid=14541.

Linkuri externe[modificare | modificare sursă]