Cristian Tudor Popescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cristian Tudor Popescu
Date personale
Născut (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religienici una (ateu)
Ocupațiescriitor, gazetar, filmolog, comentator de tenis, sportiv, inginer
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Politehnica din București
Activitatea literară
Activ ca scriitorLiteratura română contemporană
1987 - prezent
PatronajAdevărul  Modificați la Wikidata
Operă de debutPlanetarium - 1987
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cristian Tudor Popescu (n. , București, România) este un inginer român care s-a făcut remarcat, după 1989, ca scriitor, filmolog, jurnalist la ziarul "Adevărul". A fost director fondator al ziarului "Gândul", după ce în 2005 a plecat de la "Adevărul", împreună cu o parte din redacție. Are un doctorat în cinematografie, cu o teză pe tema propagandei și manipulării în filmul românesc.[necesită citare] Jurnalistica sa e caracterizată de o înaltă plasticitate a limbajului, precum și de exprimarea de judecăți tăioase, inechivoce și pesimiste.[2] [sursa nu confirmă]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Cristian Tudor Popescu s-a născut la data de 1 octombrie 1956 în orașul București. A absolvit în anul 1981 Facultatea de Automatică și Calculatoare din București, obținând diploma de inginer.

Numele său real este Cristian Popescu, însă și-a adăugat prenumele tatălui, Tudor, datorită unei înțelegeri cu poetul Cristian Popescu care presupunea ca primul dintre cei doi care va publica un text să își păstreze numele, iar celălalt să facă o schimbare care să îi deosebească.[3]

Înainte de a fi devenit un ziarist recunoscut, el s-a remarcat ca autor de proză științifico-fantastică.

Redacția cotidianului Adevărul

Din anul 1991 a fost angajat al cotidianului Adevărul, ca redactor șef adjunct (1991-1996) și apoi ca redactor-șef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-șef al săptămânalului Adevărul literar și artistic (1992-2005).

În martie 2003, după decesul lui Dumitru Tinu, este ales președinte al Clubului Român de Presă, demisionând din această funcție în noiembrie 2006, pe motiv că „ziariștii au devenit, în prea mare măsură, niște mercenari”.[4][5] În februarie 2007, Cristian Tudor Popescu a candidat la aceeași funcție pentru încă un an și a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 împotrivă și 8 abțineri.[6]

În anul 2005, a demisionat de la cotidianul Adevărul alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, a fondat ziarul Gândul.[7] La data de 12 ianuarie 2008, Cristian Tudor Popescu a demisionat din funcția de director al cotidianului „Gândul”, însă a rămas editorialist al publicației[8][9].

A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, Cap și Pajură (Realitatea Tv, împreună cu Emil Hurezeanu), CineTePrinde (în calitate de critic și istoric de film), Întâlnire cu presa (ProTv, împreuna cu Dumitru Tinu), Scurt pe doi (Tvr1, împreuna cu Ralu Filip), Cap limpede (Digi 24, împreuna cu Claudiu Pândaru), Cinematepeca (Digi 24, în calitate de critic și istoric de film), Cap la Cap (Recorder, împreună cu Anca Simina). Din 2012 până în prezent, emisiunea Judecata de Joi de la radio Europa FM.[10]

Declarat, pe baza sondajelor de opinie, de 4 ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008.[11]. Deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației ZEIT-Stiftung, în valoare de 10.000 euro, în anul 2002.[12] Distins cu Ordine dei Giornalisti, înmânat de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004.[13]

Pe 30 iulie 2015, Cristian Tudor Popescu și-a anunțat demisia de la ziarul online Gândul, unde ocupa funcția de editorialist.[14] În același an a lansat împreună cu Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru proiectul editorial Republica.ro.[15]

Activitatea de jurnalist s-a suprapus cu cea de comentator politic. În prezent este comentator politic la postul de radio Europa FM.

Un pasionat de tenis și de filme, Cristian Tudor Popescu publică adesea cronici dedicate ambelor domenii. A analizat revenirea antrenorului Daren Cahill in echipa Simonei Halep. Totodată a criticat festivismul produs de Ion Țiriac pentru Simona pe Arena Națională după Wimbledon.

Cristian Tudor Popescu este filmolog, doctor în cinematografie [necesită citare]} al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, unde a susținut un curs de Tehnici de Manipulare și Propagandă în Cinematografie și Televiziune.[16] [sursa nu confirmă]

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN).

Operă[modificare | modificare sursă]

Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Volume colective[modificare | modificare sursă]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Cărți audio[modificare | modificare sursă]

Doar vocea aparține lui Cristian Tudor Popescu, el nefiind autorul acestor cărți.

  • 2008 -- Charles Seife, Zero. Biografia unei idei periculoase (Matematica de la zero. Fizica lui zero) - Editura Humanitas[24]

Aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

„Gazetarul acesta este mai înainte de toate, un scriitor. Un condei absolut extraordinar, unul dintre cele mai puternice condeie literare din ultimul deceniu.”
—Nicolae Manolescu

Amenzi[modificare | modificare sursă]

În 2014, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a hotărât în unanimitate amendarea lui Cristian Tudor Popescu cu 2.000 de lei pentru discriminarea romilor într-un articol din ziarul "Gândul". Fragmentul din ziar suna așa: „Astă toamnă am participat la Paris la o întâlnire internațională. Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu români. M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură.” CNCD a decis că respectivul fragment „reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanei, conform art. 2, alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/ 2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.[25] Replica lui Cristian Tudor Popescu, în editorialul Pot să votez un țigan la președinția României, din Gândul, 7 august 2014.[26] Deși a considerat decizia nedreaptă, Popescu a plătit amenda și nu a contestat-o.[27][28] În alte cazuri ulterioare, când atacurile sale dure la adresa unor personalități publice s-au soldat cu amenzi din partea CNCD, Popescu le-a contestat cu succes în instanță.

În 2018, în timpul guvernării Vioricăi Dăncilă, Popescu a numit-o pe Dăncilă „pavian cu mantie” într-o emisiune la Digi 24. A fost amendat cu 1.000 lei de CNCD, care a considerat că această comparație este o hărțuire și o încălcare a dreptului la demnitate.[29] În urma contestației depuse în Justiție, amenda a fost anulată de Curtea de Apel București.[30]

C.T. Popescu a publicat în un articol critic la adresa patriarhului Daniel, pe care l-a numit „Satana în sutană”.[31] Biserica ortodoxă a reacționat, numindu-l „diavol”, „om mic și veninos”, „cap pleșuv și deloc limpede” (cu referire la emisiunea Cap limpede de la Digi24 pe care o prezenta Popescu).[32] Popescu a fost amendat cu 5.000 lei de CNCD, care a considerat că articolul ar încălca dreptul la demnitate al patriarhului.[33] În urma contestației depuse în Justiție, amenda a fost anulată de Curtea de Apel București.[34]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Cristian Tudor Popescu, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ Cristian Tudor Popescu: Răspunsul dlui Titu Maiorescu la răspunsurile dlui Ioan Aurel Pop, Republica, 15 aprilie 2018 (accesat la 22 aprilie 2018)
  3. ^ „Cristian Tudor Popescu - 100% - 19.12.2009”. . Accesat în . 
  4. ^ Cristian Tudor Popescu a demisionat din Clubul Român de Presă hotnews.ro
  5. ^ CTP, învins de "mercenarii" miliardarului Dinu Patriciu, 21 noiembrie 2006, evz.ro, accesat la 18 iulie 2011
  6. ^ Cotidianul
  7. ^ C.T. Popescu a pierdut Adevarul, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 261, martie 2005, accesat la 30 ianuarie 2014
  8. ^ Cristian Tudor Popescu demisionează de la conducerea cotidianului "Gândul", 13 ian 2008, mediafax.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  9. ^ Marile schimbări din media în 2008, 27 decembrie 2008, Iulian Comanescu, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  10. ^ „Judecata de Joi”. Europa FM. . Accesat în . 
  11. ^ Zece pentru România - Jurnaliști - YouTube
  12. ^ Zeitungen aus Osteuropa im Kaisersaal ausgezeichnet - Kultur & Live - Hamburger Abendblatt
  13. ^ „Gazzettino Romeno”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Gestul care ZGUDUIE presa românească: Cristian Tudor Popescu a demisionat de la Gândul. „Nu voi colabora cu alte ziare. GÂNDUL a fost ultimul”, 30 iulie 2015, Anca Simionescu, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2016
  15. ^ Proiectul editorial Republica.ro a fost lansat luni Arhivat în , la Wayback Machine., AGERPRES, 16 noiembrie 2015
  16. ^ Cristian Tudor Popescu - "proful tare" de la Facultatea de Film, 9 mai 2009, Gândul, accesat la 27 martie 2013
  17. ^ Sportul mintii | Humanitas
  18. ^ CRONICA LITERARA/ Pe teren cu Cristian Tudor Popescu, 6 ianuarie 2010, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
  19. ^ Cartea neagră a filmului comunist (ARTICOL INTEGRAL)[nefuncțională], 12 ianuarie 2012, Gabriela Lupu, România liberă, accesat la 2 februarie 2014
  20. ^ C.T. Popescu își va lansa volumul "Filmul surd în România mută", pe 26 noiembrie, la Gaudeamus, 20 noiembrie 2011, Cerban Madalina Georgiana, Gândul, accesat la 27 martie 2013
  21. ^ Ion Popescu Gopo, omagiat de Uniunea Cineaștilor din România – AGERPRES[nefuncțională]
  22. ^ Filmar. O alta fata a lui Cristian Tudor Popescu | Ziarul Metropolis
  23. ^ Cristian Tudor Popescu lansează „Filmar“, un volum la granița dintre literatură și cinema, 15 noiembrie 2013, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
  24. ^ Zero. Biografia unei idei periculoase | Humanitas
  25. ^ „CNCD: Cristian Tudor Popescu, amendat cu 2.000 de lei pentru discriminarea romilor – AGERPRES”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Cristian Tudor Popescu. „Pot să votez un țigan la președinția României”. Accesat în . 
  27. ^ Cristian Tudor Popescu, amendat pentru discriminarea romilor. Ce spune jurnalistul, România Liberă,  
  28. ^ Cristian Tudor Popescu, amendat pentru discriminare la adresa romilor: Un lucru nedrept, dar nu am energie, bani, timp, nervi pentru un proces in justitie, www.hotnews.ro 
  29. ^ Departamentul Social - Mediafax (), C.T. Popescu și Cosmin Prelipceanu, amendați de CNCD pentru afirmații referitoare la Viorica Dăncilă, Mediafax.ro 
  30. ^ Cazul Dăncilă - pavian cu mantie: CT Popescu a câștigat procesul cu Consiliul pentru combaterea discriminării, G4Media.ro,  
  31. ^ https://www.facebook.com/CTPopescu, Satană în sutană, Republica 
  32. ^ Eliza Casandra (), Purtătorul de cuvânt al BOR despre criticii Patriarhului Daniel: oameni mici și veninoși, RFI România: Actualitate, informații, știri în direct 
  33. ^ AGERPRES, Cristian Tudor Popescu și Oreste Teodorescu - amendați de CNCD, www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  34. ^ Hurdea, Ioana (), CTP, victorie mare in instanta impotriva CNCD. Judecatorul a anulat amenda primita de jurnalist pentru "Satana in sutana", Aktual24 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Dialoguri

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cristian_Tudor_Popescu&oldid=16174104