Criste Cristoveanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Criste Cristoveanu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bacău, România Modificați la Wikidata
Decedat (54 de ani) Modificați la Wikidata
Bacău, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIoana Kapri
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
avocat
negustor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Prefect al județului Bacău Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Deputat al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată

PremiiOrdinul „Coroana României” în grad de comandor[*] ()
Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer[*] ()
Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918
Medalia „Meritul comercial și industrial” ()
Partid politicPNL
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Criste Cristoveanu (n. , Bacău, România – d. , Bacău, România) a fost un comerciant, jurist, avocat și politician român - deputat și senator, prefect de Bacău.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Criste Cristoveanu s-a născut la 1 iunie 1884[1] în familia comerciantului armean Ovanes Cristea și Mașinca Cristea, născută Grigore Suceveanu[1], purtând inițial numele de botez Kristea[1]. La data de 21 aprilie 1898, Ovanes Cristea își schimbă numele în Ioan Cristoveanu[2][3], noul nume adoptat de angrosistul armean trecând și asupra urmașilor lui[2]. Urmează clasele primare la Bacău, la fel și gimnaziul[2]. La Iași urmează cursurile Liceului Negruzzi, înscris la secția clasică, în 1899[2]. În anul 1900 îi moare tatăl, Ioan Cristoveanu, organizarea afacerilor rămânând pe umerii adolescentului Criste[4], singurul băiat dintre cei patru urmași ai comerciantului armean. Urmează trei ani la „Școala de înalte studii sociale” din cadrul Facultății de Drept de la Paris[4], studii pe care le va continua în țară, la Facultatea de Drept de la Iași[5]. Depune ca soldat jurământul militar la 28 noiembrie 1905[5], iar la 1 noiembrie 1906 este trecut în concediu cu gradul de sergent[5]. Obține Diploma de licență în Drept în 1907 în urma susținerii examenului de licență „cu una bilă albă și 2 roșii”.

Se căsătorește cu Ioana (Janeta) Kapri[5] din Roman, ceremonia nunții având loc la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Roman[5][6]. Cu Ioana va avea trei fii, Nicolae, Ion și Gheorghe[6][7]. La 18 ianuarie 1908 primește o diplomă din partea Decanatului Corpului de Avocați din județ „spre a exercita advocatura în tot cuprinsul județului”. Se orientează spre politică, aderând la mișcarea liberală, probabil în anul 1907[5]. În anul 1913 participă la o misiune în Bulgaria[8], în timpul războiului balcanic, fiind înscris în „Corpul voluntar de automobiliști”, fiind unul dintre puținii posesori ai unui automobil Fiat 15HP[9].

Reîntors în țară înființează Banca Bacăului[3], cu sprijinul unor bune cunoștințe, cu scopul de a face „operațiuni de bancă și a participa la orice afaceri comerciale și industriale[10], bancă ce a fost cunoscută cu numele de „Banca Cristoveanu” și care a funcționat până în 1931, când, la 28 februarie, a devenit o sucursală a „Băncii Românești”[11].

În 4 decembrie 1913 primește brevetul de înaintare la gradul de locotenent în rezervă[12]. În anul 1914 este ales deputat în Parlamentul României. La 23 septembrie 1916 locotenentul Cristea Cristoveanu are misiunea din partea Artileriei Armatei de Nord de a se deplasa „pe frontul armatei, la toate unitățile, pentru a controla și completa situațiunile cu efective în armătură, muniție, trăsuri și harnașamente[13].

Criste Cristoveanu
„...el aducea în viața publică o minte limpede, înzestrată cu un deosebit simț al realităților, o nemăsurată putere de muncă, un suflet cinstit, larg și generos, străin de orice sentimente de ură sau dușmănie, dând cel dintâi pilda sacrificării intereselor personale în fața intereselor obștești...el n-a uitat nici o clipă, că dacă ideile și credințele ne pot despărți, durerile și nevoile trebuie să ne înfrățească pe toți și de aceea n-a fost om care să ceară la el sprijin și să nu găsească ascultare ...” (Leonida Dimitrescu, prefect de Bacău)
Victor Mitocariu, 1998, p. 150

La 5 decembrie 1918 este numit Prefect al județului Bacău prin Decret regal No. 3597[14]. Din anul 1927, timp de un an, Criste Cristoveanu figurează ca senator în guvernarea liberală[15]. Între 9 septembrie 1936 și 11 martie 1937 este comisar al guvernului pe lângă Banca Națională a României[16].

Înfăptuiri[modificare | modificare sursă]

  • A pus bazele școlii normale de băieți „Ștefan Cel Mare”[17] în Bacău.
  • La inițiativa sa se înființează Școala superioară de Comerț[17] Bacău.

Recunoaștere oficială[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Mitocariu, 1998, p.11
  2. ^ a b c d Mitocariu, 1998, p.12
  3. ^ a b Ararat, nr. 11 p.5
  4. ^ a b Mitocariu, 1998, p.13
  5. ^ a b c d e f Mitocariu, 1998, p.14
  6. ^ a b Cordun, 2013, p.230
  7. ^ Mitocariu, 1998, p.99
  8. ^ Mitocariu, 1998, p.26
  9. ^ Mitocariu, 1998, p.32
  10. ^ Mitocariu, 1998, p.27
  11. ^ Mitocariu, 1998, p.28
  12. ^ Mitocariu, 1998, p.45
  13. ^ Mitocariu, 1998, p.52
  14. ^ Mitocariu, 1998, p.71
  15. ^ Mitocariu, 1998, p.107
  16. ^ Mitocariu, 1998, p.30
  17. ^ a b Mitocariu, 1998, p.104
  18. ^ Mitocariu, 1998, p.94
  19. ^ a b Mitocariu, 1998, p.195
  20. ^ Mitocariu, 1998, p.194
  21. ^ Mitocariu, 1998, p.207
  22. ^ Mitocariu, 1998, p.191

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]