Crisen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Crisen
Formula structurală
Formula structurală
Chrysene-3D-balls.png
Nume IUPAC
Crisen
Alte denumiri Benzo[a]fenantren
1,2-benzfenantren
Identificare
Număr CAS 218-01-9
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică C18H22
Aspect cristale galbene-aurii ortorombice
Masă molară 228,28 g/mol
Proprietăți
Densitate 1,274 g/cm3
Starea de agregare solid
Punct de topire 254 °C
Punct de fierbere 448 °C
Solubilitate insolubil în apă, solubil în etanol (1 mg/1300 mL)
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
T : ToxicN : Periculos pentru mediu
Toxic, Periculos pentru mediu,
Fraze R R45, R68, R50/53
Fraze S S45, S53, S60, S61
Reglementări mondiale
SGH08 : Sensibilizant, mutagen, cancerigen, reprotoxicSGH09 : Periculos pentru mediul acvatic
Pericol
H341, H350, H410, P201, P273, P281, P308, P313, P501,
NFPA 704

NFPA 704.svg

0
0
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Crisenul [1] este o hidrocarbură aromatică policiclică cu formula moleculară C18H22, care este format din patru nuclee benzenice legate. Este un constituent natural al gudroanelor cărbunilor de pământ, de unde a fost și izolat pentru prima dată.

Denumirea de „crisen” provine din limba greacă, Χρύσoς (hrisos) însemnând „aur”, și face referire directă la culoarea galben-aurie a compusului.

Siguranță[modificare | modificare sursă]

Asemănător celorlalte hidrocarburi aromatice policiclice, se crede că crisenul ar fi un compus cancerigen. În momentul de față, se știe doar că provoacă cancer la animalele supuse testelor din laborator. [2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Date despre crisen de la Sigma-Aldrich Accesat pe 20 aprilie 2014
  2. ^ Profil toxicologic pentru hidrocarburile aromatice policiclice

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • C.D.Nenițescu Chimie Organică, vol. I, ediția a VII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1973, pag. 367