Crihana Veche, Cahul

Crihana Veche
—  Sat  —
Crihana Veche Satul pe harta Republicii Moldova
Crihana Veche Satul pe harta raionului Cahul
Coordonate: 45°50′45″N 28°11′41″E
Țară	Republica Moldova
Raion	Raionul Cahul
Prima atestare	1425
Guvernare
- Primar	Rodica Cucereanu, 2007
Suprafață
- Total	90  km²
Populație (2000)
- Total	4,480 locuitori
- Densitate	97.55 loc./km²

Crihana Veche este o localitate-centru de comună în Raionul Cahul, Republica Moldova. Satul Crihana Veche este situat pe malul Prutului, în județul Cahul din sudul Basarabiei, la 175 km de Chișinău, la 7 km de centrul județean Cahul, la 55 km de Portul Internațional Liber Giurgiulești, la 63 km de municipiul Galați și la 9 km de stația de cale ferată Cahul. Face parte din euroregiunea Dunărea de Jos.

Atestat documentar la 16 mai 1425. De la începuturi și până în prezent este populat majoritar de etnici români.

Există 986 de posturi de telefon.

Obiective de menire socială și culturală:

Liceul teoretic "Mihai Eminescu" cu 1076 locuri în care învață 713 elevi. Director este Nina Fazlî. Școala auxiliară cu 145 locuri. Director - Ana Bogdan. Grădinița de copii "Clopoțel" cu 280 locuri. Director - Maria Hâncu. Casa de cultură cu 250 locuri. Centru de sănătate cu 70 de primiri în schimb. Biblioteca cu un fond de 11 500 volume, majoritatea cu alfabet rusesc. Biserica ortodoxă din localitate are hramul Sfântul Teodor Tiron, fiindu-i arondate două cimitire (unul mai vechi în intravilan și altul în extravilan).

Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285.

Localitatea este parțial gazificată (47%).

Coordonate geografice

Localitatea Crihana Veche este situată pe următoarele coordonate geografice: 45° 50' 45" Nord, 28° 11' 41" Est

Moșia satului

Moșia satului se întinde pe o suprafață de circa 9 mii ha, dintre care 1687,36 ha le revin suprafețelor de apă, 3814 ha - terenurilor arabile, 185,45 ha - pășunilor, 304 ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă.

Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ.

Localități învecinate

municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați), la vest, Lebedenco (Crihana Nouă), la est.

Toponimul Crihana

Oiconimul CRIHÁNA provine de la antroponimul masculin Crihan. Este consonant și paronimic cu denumirea regiunii istorice românești Crișana. O altă localitate Crihana, înființată în 1924, există în județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București.

Toponimul CRIHÁNA se află în legătură cu alte toponime, hidronime și antroponime românești destul de răspândite, toate cu vechime remarcabilă și cu presupusă origine preromană, probabil dacică. Observăm în context că una din localitățile vecine Crihănii Vechi este Mánta, cu accentul pe prima silabă, toponim ce reproduce un antroponim românesc de origine dacică, destul de frecvent întâlnit de-a lungul secolelor ca prenume masculin și ca nume de familie.

Nume cum sunt Crihan/Crihană/Crigan, Crișan (patru antroponime de largă răspândire în întreg spațiul românesc), Criș (hidronim), Crișana (toponim) reprezintă un șir din care Crihana nu poate lipsi. Interpretarea contextuală se impune. Este de reținut ipoteza că toponimul CRIHÁNA este o formă locală a toponimului CRIȘÁNA, dată fiind alternanța fonetică Ș/H caracteristică graiurilor românești din sudul Basarabiei. Așa cum între antroponimele Crișan și Crihan există o legătură evidentă, diferența fonetică explicându-se prin ariile dialectale românești diferite în care se întâlnesc cele două nume, tot astfel și între toponimele CRIȘÁNA și CRIHÁNA există o legătură greu de contestat.

De asemenea, este de luat în seamă, în încercarea identificării unei etimologii cât mai exacte a toponimului CRIHÁNA, și următoarele cuvinte românești destul de vechi: 1. CRIHÁN, criháne, s.n., regionalism cu sensurile de bucată mare; halcă, hartan, dărab, codru, talcan, troșmei, atestat de “Dicționar de arhaisme și regionalisme” (Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, București, 2002); 2. CRIHÁLĂ s. v. cu sensurile de jilăveală, reveneală, udătură, umezeală, umiditate, atestat de “Dicționar de sinonime” (Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002); 3. CRIHÁNCĂ s.f., regionalism cu sensul de specie de rață sălbatică, atestat de “Dicționar de arhaisme și regionalisme” (Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, București, 2002).

De reținut că substantivul comun CRIHÁN are un corespondent semantic în regionalismul CRIȘCĂ1 s.f. cu sensul de bucățică, felie; drob, crușet, atestat de “Dicționar de arhaisme și regionalisme” (Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, București, 2002). Alternanța fonetică H/Ș este pe față.

Același fenomen al alternanței H/Ș poate fi observant și în cazul corespondenței semantice dintre substantivul CRIHÁNCĂ (specie de rață sălbatică) și CRIȘCĂ2 s.f., regionalism cu sensurile de 1. pasăre de baltă. 2. fată naivă, proastă, atestat de “Dicționar de arhaisme și regionalisme” (Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, București, 2002).

Antroponimul CRIȘÁN și corespondentul său CRIHÁN, CRIHÁNĂ ar putea reda adjectivul regional CRIȘÁN, -ă, crișáni, -e, cu sensul de norocos, bogat, invidiat de toți sau s-ar afla în relație cu adjectivul regional arhaic CRIȘ1, -ă, criși, -e, cu sensurile de 1. bogat, fericit, norocos, favorizat, blagoslovit. 2. mare, puternic, robust (Vezi în ambele cazuri “Dicționar de arhaisme și regionalisme”, Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, București, 2002).

Microtoponimie

Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Sat, Vâlcova

Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Pământul Popii, Petricéi, Răzășie

Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Bribari (lac), Dracele (baltă), Floricica (pârâu), Foltane (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă)

Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu

Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La șușă (La șosea), La șușme (La cișmea), Șleahul Mănții

Particularități fonetice ale graiului local

altenrnața F/H: fier/her (cu derivatele: herăstrău, herăraie, her de călcat), fierbere/hierbere, fiindcă/hincă, fin/hin, fior/hior (cu derivatele: hioros, a se înhiora), fir/hir, fire/hire (derivat din a fi/a hi), fiu/hiu (cu forma de feminin fiică/hiică), șefi/șehi (doar la plural) etc.

altenrnața V/H: vorbă/horbă, vulpe/hulpe etc.

altenrnața V/Y: viu/yiu, vin/yin/, vită/yită, vițel/yițel, vie/yie, viță/yiță, vis/yis, vișină/yișină, bolnăvior/bolnăyior, învinat/înyinat (cu sensul de băut, cinstit), viscol/yiscol, vină/yină etc.

Istoria satului

Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul în timpuri străvechi, după ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman. În anul 376 e.n. sătucul lor a fost prădat și ars de triburile barbare ale hunilor. Tocmai după anul 800 s-a format aici o nouă așezare umană. Ea a existat până în 1100, când a fost devastată din nou. Lângă Crihana Veche se pot observa 10 movile funerare (tumuluri, gorgane), rămase de la populațiile mai vechi.

Cea mai veche mențiune documentară cunoscută este cea din 16 mai 1425, depistată dintr-un uric semnat de Domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun. Apoi urmează una din 2 iulie 1502, pomenindu-se aici, de asemenea, Valea și Gârla Cârhana, pe timpul lui Ștefan cel Mare, când, prin voia Măriei Sale, Mănăstirea Putna primește în dar mai multe sate. Una dintre legende spune că satul ar fi fost întemeiat de 5 pescari de prin părțile Chiliei (dintre care unul Crihan și altul Vâlcu), cărora le-a plăcut locul bogat în pește, păpuriș, stufăriș, vânat și s-au instalat aici cu familiile lor. Boierul Toader Șerban din Iargara, unde avea o fabrică de var, cumpără în Crihana Veche 2500 desetine de pământ de la Dumitru Crăciunescu și se mută încoace cu traiul, hotărându-se să înalțe aici o biserică. Mai întîi aici fusese o bisericuță, construită din lemn în 1783, fiind dotată cu veșminte, inventar, cărți. Biserica avea hramul Sf. Mihail. Protopop era pe atunci Ioan Ferlat. Mai târziu biserica aceasta a fost distrusă, construindu-se pe banii lui Toader Șerban una nouă de cărămidă, pe locul celei vechi rămânând doar o movilă de piatră cu o cruce mare pe ea.

Odată semnat (Tratatul de la Paris (1856)), Crihana Veche, împreună cu localitățile din județele basarabene Cahul, Bolgrad și Ismail, revine în componența Principatului Moldovei, participând în 1859 la Unirea Principatelor sub Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Face parte administrativ din România (până în 1866 Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei) până în 1978 (Tratatul de la Berlin), când Imperiul rus reocupă teritoriul basarabean al României până la Prut și Dunăre. Cei 22 de ani de administrație națională românească (1856-1878) au însemnat enorm pentru formarea și consolidarea conștiinței entice a locuitorilor. Primul deputat al cahulenilor în Parlamentul de la București a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu.

În 1856 Moldova, vestea retrocedării către Moldova măcar a unei părți din Basarabia, care cuprindea și comuna Crihana Veche, a stârnit o mare bucurie. Vasile Alecsandri a scris atunci marșul "Drum bun", care a fost cântat de ostașii români la trecerea Prutului. Una din strofe era: Hai cu Domnul Sfântul,/ Haideți peste Prut,/ Să păzim pământul/ Care l-am avut.

Locuitorii localității au fost martori la unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. În proclamația sa către locuitorii Basarabiei din 1859, Alexandru Ioan Cuza zicea: "Venim printre voi ca Domn și ca Părinte ca să vă aducem bucurie și vindecarea rănilor de care ați pătimit până acuma: Noi dorim ca să primiți sosirea noastră în mijlocul vostru ca un semn de pace și de mângâiere." Locuitorii acestui ținut s-au bucurat de împroprietărirea clăcașilor, fiind izgoniți călugării greci care-i exploatau. De asemenea, locuitorii acestei zone a Basarabiei au fost martori la instaurarea lui Carol I de Hohenzollern în fruntea României în 1866, precum și la proclamarea independenței în 1877.

Odată cu reinstaurarea administrației moldovenești a fost reintrodus sistemul legislativ moldovenesc. Acesta a fost păstrat de ruși chiar și după anexarea din 1878, făcând notă distinctă față de restul Basarabiei.

În 1864 a fost reînființată vechea eparhie a Ismailului, așezând în fruntea ei pe eruditul episcop Melhisedec Ștefănescu, care deschise pe lângă scaunul său episcopal și un seminar duhovnicesc pentru deșteptarea și luminarea eparhioților săi.

O școală parohială bisericească funcționa la Crihana Veche încă în 1893. Construită din lut, după cum ne informează unele documente de arhivă, ea avea „în bugetul comunei 300 ruble pentru întreținerea școlii parohiale, iar pentru reparația clădirii și procurarea rechizitelor școlare – 50 ruble”. După renovare în școală activează în calitate de supraveghetor părintele Vladimir Pronițchi, învățător de religie – preotul Vladimir Cazacu, învățători Elena Costiev și Maria Vasiliev.

În 1900 este zidită biserica din sat, cu pridvor și sală de altar. Pridvorul este încununat de o clopotniță cu cupolă și cruce, iar sala este susținută de 4 semiarcade. La construcția bisericii au lucrat 10 meșteri italieni. Biserica dispunea de 12 desetine de pământ, care și astăzi se mai numește Pământul Popii. În 1902 conducerea parohială le aduce mulțumiri sătenilor pentru contribuția adusă la construcția bisericii, precum și epitropului(starostelui) Nicolae Gavriloaie, iar în 1904, la 3 februarie, Sf. Sinod îl decorează cu cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii.

Localitatea a primit un important aport de element românesc transilvan, prin stabilirea la Crihana a mai multor familii de mocani (oieri) de dincolo de Carpați. Numele de familie ale localicilor îndreptățesc ipoteza unui aport de populație aromână de la sud de Dunăre.

La 1 ianuarie 1906 satul avea 1227 de locuitori, inclusiv 123 de copii de vârstă școlară 8-11 ani. În școala parohială bisericească învățau 43 de elevi într-o clasă cu suprafața de 69,6 arșini.

Prin anii 1920-1930 în sat funcționa o școală primară românească, având-o ca învățătoare pe Parascovia Bogdanov.

La recensământul general al populației României, din 1930, în comună au fost atestați 1200 de locuitori, dintre care 1100 români, 50 ruși și 50 țigani. În 1935 își începe activitatea biblioteca de carte românească și căminul cultural. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial au căzut pe câmpurile de luptă 101 bărbați.

În anul 1956 este înființată școala medie, pe baza uneia din cele 2 școli de 8 ani, primul director fiind Petru Alexandrovici. În ambele școli 84 de pedagogi instruiau 763 de elevi.

În 1961 biserica este închisă, luându-i-se icoanele. Unele lucruri au mai dosit oamenii, dar multe s-au distrus și au fost furate. Biserica a fost transformată într-un depozit pentru cereale, apoi părăsită cu totul.

În 1971 satul avea 3332 de locuitori. Aici se construiește combinatul piscicol, care produce anual circa 30 mii centnere de pește. Satul are club, 2 biblioteci, puncte medicale, cantină, cîteva magazine, atelier de deservire socială, grădiniță de copii, maternitate, oficiu poștal. În 1981, la 19 ianuarie, în familia soților Vasile și Maria Brașoveanu se născuse cel de-al 4000-lea locuitor al satului. Ceremonia înregistrării copilului a avut loc în atmosferă solemnă în casa de cultură, rămânând în istoria satului ca un eveniment însemnat.

În anul 1982 școala medie trece în clădire nouă modernă, cu 1200 de locuri.

Reconstrucția bisericii începe în 1989, când a fost întocmit proiectul și devizul de cheltuieli.

La 1 ianuarie 1998 satul avea 1543 de gospodării cu 4540 de locuitori, inclusiv apți de muncă – 2850, pensionari – 738.

Agenți economici

În localitate funcționează Asociația de Economii și Împrumut, având 250 de membri.

În perimetrul satului activează următorii agenți economici: 1.CCCP Alimentația Cahul „Abator"; 2.S.A. „Montator”; 3.Uzina de materiale și construcții; 4.SRL ”Farmec”; 5.„Fertilitate”; 6.Aeroportul Internațional Cahul; 7.Î.S „Apă-Canal”; 8.S.A. „Cereale” Cahul; 9.S.A. „Pepiniera piscicolă”; 10.S.A. „Ghermes”; 11.SRL „Cubreacov-Gaz”; 12.Stația de însămânțare a vitelor.

Societăți agricole: 1.SRL „ Petricei-Agro”, director Valeriu Carpov; 2.Cooperativa „Drăgaica”, director Valeriu Crețu; 3.SRL „Zav-Agro”, director Alexei Zacon; 4.Cooperativa „Grișten-Agro”, director Nicolae Bughez; 5.SRL „Svirol-Agro”, director Taisia Florea; 6.SRL „Nadslavit”, director Ion Curjos; 7.SRL „Camirnar”, director Spridon Cara; 8.G. Țărănească „Dunas Nicolae”, director N. Dunas; 9.SRL „Agroaudit”, director V. Savencov; 10.SRL „NIRENCOM GRUP”, director Nicolae Crintea.

Unități comerciale: 1. SRL „Avicola Prut”, proprietar Serghei Lungu; 2. Asociația de Comerț Cahul; 3. Î.I. „Chiricuță Viorica”, proprietar Nicolae Matcaș; 4. Î.I. „Rogoza Nicolae”, proprietar Nicolae Rogoza; 5. SRL „CrivoVlad”, proprietar Vladimir Boghean; 6. Î.I. „Vîzdoagă Cătălina”, proprietar Ana Vâzdoagă; 7. Î.I. „Vîlcu Liuba”, proprietar Liuba Vâlcu; 8. Î.I. „Boghean Valeriu”, proprietar Valeriu Boghean; 9. Î.I. „Diana Puls”, proprietar Gheorghe Puls; 10. Î.I. „Bondarenco Ion”, proprietar Ion Bondarenco; 11.Î.I. „Severin Afanasie”, proprietar Afanasie Severin; 12.Î.I. „Bogdan Ion”, proprietar Ion Bogdan; 13.SRL „GALNICFOR”, proprietar Nicolae Onos; 14.SRL „Vtorma”, proprietar Ion Tehari.

Personalități născute în Crihana Veche

Nicolae Mătcaș, lingvist, profesor universitar, conferențiar, decan al facultății de filologie a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chișinău, docent, ministru al științei și învățământului în guvernul Andrei Sangheli

Vlad Cubreacov, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994-2009)

Emil Gaju, actor și regizor la Teatrul "Luceafărul" din Chișinău, pedagog, conferențiar universitar la Academia de Arte, maestru în Artă

Vasile Cozma, fost președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova

Vitalie Dogaru, jurnalist de radio și televiziune stabilit în Chișinău

Legături externe

• Biblioteca Publică Crihana Veche (cu informații despre localitate)
• Satul Crihana Veche în imagini
• Crihana, câteva cuvinte despre o posibilă etimologie a numelui
• Obiceiuri de iarnă la Crihana Veche, Cahul