Crângaşi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Crângaşi este un cartier situat în sectorul 6 al Bucureştiului.

Cuprins 1 Istoric 2 Zona comercială 3 Agrement 4 Legături externe

[modifică] Istoric

În zona unde azi se întinde cartierul Crângaşi, în sec. al IV-lea, au fost găsite monede romane din timpul lui Valentinian I (364-375 d.H.) şi un cuptor de ars oale.

O hartă statistică întocmită între 1828-1832, şi apărută în 1835, aminteşte despre un cătun neînsemnat, Crângaşi, cu maximum cinci gospodării.

La începutul sec. XX, acest cătun reprezenta o mică zonă locuită din apropierea râului Dâmboviţa, mai exact la graniţa dintre Bucureşti şi comuna Marele Voievod Mihai, ulterior comuna 16 Februarie.

În 1923, o parte din cătunul Crângaşi a fost inclus în teritoriul capitalei. În perioada dintre cele două războaie, dezvoltarea oraşului şi a vecinătăţilor a facut ca această zonă să fie înconjurată de câteva dintre cele mai importante parcelari din acea perioadă, cum ar fi Regiei, Herescu, Grant, situate pe teritoriul administrativ al capitalei, şi Costescu si Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai.

În 1936, se pune temelia unei adevărate capodopere de arhitectură bisericească în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfânta Muceniţă Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Şerpe care, în urma decesului soţiei sale, a intrat în cinul monahal şi a primit numele de Pavel Şerpe.

În perioada interbelică a Bucureştiul, Crângaşiul a făcut parte din Sectorul Negru al Capitalei, actualul sector 6, ştiind fiind faptul că, la momentul respectiv, Bucureştiul era împărţit în cinci sectoare, în cadrul a patru culori: galben, negru, albastru şi verde. Când s-a adoptat, în 1952, denumirea administrativă de raioane, sectorul 6 includea raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej şi o parte din raionul Lenin.

Între 1940 şi 1960, terenul din această zonă, mai puţin afectat de inundaţiile periodice (primavăra) ale Dâmboviţei, a început să fie ocupat în etape succesive de locuinţele individuale, din painată şi chirpici, ale unor familii sărace.

În 1946, se înfiinţează organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc, din comuna Voievodul Mihai, aşa cum se numea atunci actualul cartier Crângaşi – Giuleşti. Această organizaţie ţinea de sectorul condus de domnul Ion Marinache şi a fost consolidată în timpul campaniei electorale din acelaşi an, numărând în jur de cinci-şase sute de tineri în circumscripţie, de la Podul Grant, cartierul Crângaşi, până la capătul tramvaielor 11 şi 2, la Giuleşti-Sârbi.

Începând cu anul 1960, pe loturile rămase libere, au început să fie ridicate primele blocuri de locuinţe pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în Bucureşti, pentru a lucra la sectorul de producţie al Institutului de Cercetări Metalurgice (ICEM) aflat pe malul Lacului Morii, de unde şi denumirea unor blocuri ca ICEM13.

În urma inundaţiilor din anii 70, Crângaşiul s-a numărat printre cele mai afectate zone.

[modifică] Zona comercială

Cartierul Crângaşi este deservit de o piaţă, Piaţa Crângaşi, unde se pot găsi atât produse agroalimentare (fructe, legume, cereale, lactate, produse din care şi piscicole), cât şi nealimentare (articole de îmbrăcămite, încălţăminte, produse electrice şi electrocasnice, produse cosemtice etc.). Piaţa Crângaşi se află în jurisdicţia Admninistraţiei Pieţelor a Sectorului 6, până în 2005, ea fiind în administrare privată.

De altfel, cartierul Crângaşi mai e deservit de un complex comercial aflat în imediata apropiere a secţiei de poliţie nr. 20 şi de numeroase magazine, mai mult sau mai puţin specializate, ce se găsesc de o parte şi de alta a Căii Crângaşi, începând de la Podul Grant şi până la Parcul Crângaşi, de-a lungul liniei de metrou usor nr. 41.

În februarie 2006, în imediata apropiere a Parcului Crângaşi, s-a inaugurat centrul comercial Grant Shopping Center, ce găzduieşte aproximativ 50 de magazine plus spaţii de relaxare, precum un salon de frumuseţe şi cafenele. Grant Shopping Center este situat pe Şoseaua Virtuţii, nr. 148, în apropierea staţiei de metrou Crângaşi şi a staţiei tramvaiului nr. 41.

[modifică] Agrement

În ceea ce priveşte agrementul, în zona cartierului Crângaşi se află un ştrand, care, pe timpul verii, este deschis şi în timpul nopţii şi un parc, Parcul Crângaşi, unde se găsesc 5 terenuri de fotbal, ce se pot închiria contra cost. De curând, în Parcul Crângaşi a fost ridicată o scenă în aer liber, unde se ţin concerte sau se joacă piese de teatru. Principala atracţie a cartierului o constituie Lacul Ciurel, cunoscut şi ca Lacul Morii.

Din iulie 2006, cartierul Crângaşi beneficiază şi de un panou de escaladă pe Bulevardul Costructorilor, nr. 16 A, în incinta firmei Grand Metal. Accesul la panoul cu o suprafaţă căţărabilă de 327 metri pătraţi se face contra cost.

[modifică] Legături externe

1. Popa, Costel - Crangaşi, un cartier mic, ce promite mult, Editura Hiparion, decembrie - ianuarie, 2006 (accesat la 17 februarie, 2007)
2. Rădulescu, Mihai - Două gloanţe-n trup, Revista Agero Stuttgart, Asociatia Germano - Romana (accesat la 17 februarie, 2007)
3. Liberatea citată de ediţia online a CasaDeLux - Nou mall pentru bucureştenii din Crângaşi, 24 februarie, 2006 (accesat la data de 26 august, 2007)
4. Curierul Naţional citat de Ştiri.ROL!ro - Grant Shopping Center, investiţie de doua milioane euro, 17 ianuarie, 2006 (accesat la 26 august, 2007)
5. Biserica Belvedere - Istoricul Bisericii Belvedere (accesat la 17 februarie, 2007)
6. România Pitorească - Istoric Bucureşti (accesat la 17 februarie, 2007)

v • d • m Bucureşti
Cartiere	13 Septembrie • Aviatorilor • Aviaţiei • Balta Albă • Băneasa • Berceni • Bucureştii Noi • Centru Civic • Centrul istoric • Colentina • Cotroceni • Crângaşi • Dămăroaia • Dealul Spirii • Domenii • Dorobanţi • Dristor • Drumul Taberei • Dudeşti • Ferentari • Floreasca • Gara de Nord • Ghencea • Giuleşti • Griviţa • Iancului • Militari • Moşilor • Muncii • Obor • Olteniţei • Pajura • Pantelimon • Pipera • Primăverii • Rahova • Romană • Ştefan cel Mare • Tei • Timpuri Noi • Tineretului • Titan • Unirii • Vatra Luminoasă • Victoriei • Vitan • Văcăreşti
Principale străzi şi pieţe	Arcul de Triumf • Piaţa Aviatorilor • Piaţa Charles de Gaulle • Splaiul Independenţei • Şoseaua Kiseleff • Lipscani • Bulevardul Magheru • Piaţa Revoluţiei • Piaţa Romană • Piaţa Rosetti • Bulevardul Unirii • Piaţa Unirii • Piaţa Universităţii • Calea Victoriei • Piaţa Victoriei