Corabie vikingă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Corabia vikingă defineşte tipul de corabie din Europa de Nord în perioada vikingilor (800 - 1100). Aceste corăbii au fost construite şi după perioada de dominaţie vikingă, fiind corăbii iuţi care puteu naviga independent de vânt având catarge şi vâsle. Model de construcţie a corăbiilor vikinge se află în literatura „Hjalmar Falk” din 1912. O corabie reprezentativă este nava de război Olav Tryggvasons „Kranich“ (Cocor) sau „Wurm” (Vierme) care aveau 34 de perechi de vâsle.
Echipajul corăbiei (numit: “skipssögn”, „skipshöfn“, “sveit”, “skipverjar”, “skiparar”) conducătoul corabiei numit, “stýrimaður”, “skipstjórnamaðr”, “skipdróttinn”, sau “skipherra”, la navele de război acesta trebuia să fie necăstorit, avea puteri nelimitate, el fiind numit direct de rege. Echipajul de la vâsle era numit “hásetar”, sau “hömlumenn” după nevoie mânuiau şi velele, sau făceau paza.
Pe navele comerciale existau şi pasageri, iar conducătorul nu avea puteri nelimitate pe corabie. Echipajul era alcătuit di 12 până la 20 de persoane, la care se adăugau vâslaşii care erau în medie 13 persoane. Locurile de dormit „ rúm” ca. 3 - 4 locuri se aflau sub punte.
