Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Constituţia din 1864)
Salt la: Navigare, căutare

Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris[1], cunoscut în istoriografia românească și ca Statutul lui Cuza, a fost un act cu caracter constituțional adoptat în anul 1864 la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Actul este considerat de unii autori prima Constituție a României.[2] Împotriva acestei intepretări, au fost formulate obiecții legate de procedura elaborării actului, precum și de insuficiența reglementărilor privind asigurarea funcționării unui sistem bazat pe o lege cadru.[3]

În ciuda numelui, actul nu mai urmărea prevederile Convenției, ci mai degrabă îi schimba radical sensul.[necesită citare] Pentru aprobarea ei s-a organizat un plebiscit între 10/22 și 14/26 mai 1864. Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” și 70.220 abțineri.[4]

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1866.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Statutul Desvoltător Convențiunii din 17/19 August 1858 a fost propus spre aprobare prin plebiscit în Decretul nr. 517 din 2 mai 1864 al lui Alexandru Ioan Cuza, publicat în Monitorul - Jurnal Oficial al Principatelor Unite Române, nr. 99 din 4/16 mai 1864.
  2. ^ Angela Banciu, Istoria Constituțională a României: deziderate naționale și realități sociale, Lumina Lex, București, 2001, p. 35
  3. ^ Adelin Ungureanu, „Istoria constituțională a României”, în Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Seria Științe Juridice, nr. 2/2009, p. 132
  4. ^ Dinu C. Giurescu (coordonator), Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București 2003, ISBN 973-45-0432-0, p. 208