Constantin Narly
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Constantin Narly (n. 30 mai 1896, Tecuci, judeţul Galaţi, d. 6 iulie 1956, Bucureşti) a fost un profesor de pedagogie la Universităţile din Iaşi, Cernăuţi şi Bucureşti, licenţiat şi doctor în filozofie la Göttingen, scriitor, poet, prozator şi publicist român.
Cuprins |
[modifică] Familia
A fost al patrulea dintre cei şase copii ai ofiţerului Ion Averin Narly şi ai soţiei acestuia, Clementina, născută Voicu.
[modifică] Studii
Şcoala primară şi gimnaziul la Tecuci. Liceul la Iaşi, cu bacalaureatul, la Focşani. În anul 1914 se înscrie la Facultatea litere şi filosofie a Universităţii din Iaşi. Aici, se apropie de profesorul I. Găvănescul, care îi sădeşte pasiunea pentru pedagogie. Este mobilizat în 1916 şi încadrat la o şcoală de ofiţeri, din toamna lui 1916 şi până în primăvara lui 1918. Revine la cursurile universitare şi susţine examenul de licenţă în 1919. În anii 1921-1926, audiază cursuri de filosofie şi pedagogie la Berlin şi Göttingen, unde obţine, în 1924, doctoratul în filozofie cu teza Die soziale Schichtung Rumäniens.
[modifică] Activitate ştiinţifică şi pedagogică
Este numit profesor la Brăila, apoi la Râmnicul Sărat şi la Cernăuţi. O vreme este funcţionar la Ministerul Muncii. Între 1921 şi 1926, se află mai mult în concediu pentru continuarea studiilor. Din 1926, este asistent la Catedra se pedagogie a Universităţii din Iaşi. În 1926 devine membru al Consilului legislativ. La 1 septembrie 1927, prin concurs, devine profesor agregat de pedagogie la Cernăuţi şi profesor titular la 1 ianuarie 1931. La ocuparea Bucovinei de către URSS, revine în ţară, apoi reia activitatea la catedra de la Cernăuţi, pe timpul războiului. Este transferat la Universitatea din Bucureşti, fiind epurat în 1947. A fost fondator (1931), director şi colaborator al „Revistei de pedagogie". A publicat numeroase studii, mai ales de pedagogie în revistele „Analele Universităţii din Cernăuţi”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iaşi”, „Revista de filosofie”, „Revista generală a învăţământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare”, „Revue internationale de sociologie” şi în altele.
[modifică] Activitate literară
Debutează cu versuri, în revista „Vieaţa nouă” în 1918. Colaborează cu versuri şi proză în revistele „Orizonturi noi”, „Sburătorul”, „Năzuinţa”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar şi artistic”, „Flacăra”, „Viaţa literară” şi în altele
[modifică] Aprecierea operei
Eugen Lovinescu remarcă lirismul primăvăratic şi direct, exprimat în versuri uşor romantice, uşor declamatorii, amabile şi spontane din poezia lui Constantin Narly. Victor Durnea consideră că în versurile sale climatul este vagul sufletesc, prins în sugestii înprumutate din domeniul muzicii. Există o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată şi individualizată de o doză discretă de intelectualitate. Sunt excluse orice depăşeşte măsura, exhibarea, disonanţa, insolitul. Se constată fidelitatea faţă de versificaţia clasică, grija pentru expresie şi recursul intermitent la virtuţile cugetării. Narly poate fi revendicat de curentele tradiţionaliste. În proza lui, impresionalismul poetic pare mai modern.
[modifică] Scrieri publicate
- „Educaţie şi ideal”, Bucureşti, 1927
- „Evocări veneţiene”, Cernăuţi, 1928
- „Pedagogia socială şi personalitatea”, Bucureşti, 1928
- „Tolstoi educator” Bucureşti, 1929
- „Ispite şi biruinţi”, Bucureşti, 1930
- „Patru mari educatori. John Locke, V. Conta, Freud, Kerschensteiner”, Bucureşti, 1933
- „Istoria pedagogiei”, vol. I, Cernăuţi, 1935
- „Pedagogia lui Immanuel Kant”, Bucureşti, 1936
- „Către o politică şcolară”, f.a.
- „Pedagogie generală”, 1938
- „Metode de educaţie”, 1943
- „Texte pedagogice”, îngrijită şi prefaţată de Viorel Nicolescu, Bucureşti, 1980
[modifică] Bibliografie
- „Lucian Predescu, Enciclopedia României Cugetarea”, Ed. Cugetarea -- Georgescu Delafras, Bucureşti, 1940
- „Academia Română, Dicţionarul General al Literaturii Române”, vol. L/O, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005
