Constantin Dobrogeanu-Gherea
| Constantin Dobrogeanu-Gherea | |
| Naștere | 21 mai 1855 Slavianka,Ekaterinoslav,Astăzi (Ucraina) |
|---|---|
| Deces | 7 mai 1920 (64 ani) București,Regatul Nou al României |
| Profesie | teoretician socialist |
| Naționalitate | român de origine ucrainiană |
modifică  |
|
Constantin Dobrogeanu-Gherea (n.21 mai 1855, în satul Slavianka,Ekaterinoslav, – d. 7 mai 1920, București) a fost un scriitor și fruntaș socialist român de origine evreiască. Numele lui real era Solomon Katz, în limba ucraineană Mihail Nikitici Kass [1].
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu |
||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism - Clasicism |
||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română |
||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Cuprins |
[modificare] Biografie
A fost unul dintre membrii marcanți ai Partidul Social Democrat Român, un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susținea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendință.
Lev Troțki îi face un portret special: "Printre miniștrii, diplomații sau prefecții din România, nu puțini sunt cei care au învățat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generație de muncitori socialiști români spre învățăturile marxismului. Gherea și Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluția din Rusia și au inițiat un nou tip de partid socialist" . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinții sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.
[modificare] Opera literară
În cele trei volume de studii critice publicate i se reține meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.
A fost influențat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paște cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului și un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mișcarea poporanistă.
A deținut în proprietate restaurantul gării din Ploiești, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competențelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reușesc mai bine sandvișurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era "mai presus de orice critică". [2]
A fost unul din apropiații lui Ion Luca Caragiale și a scris un articol foarte incitant în care a încercat să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului lui Mihai Eminescu, acesta fiind unul din primele studii de receptare ale operei marelui poet.
El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, o veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne Asupra criticii.
[modificare] Studii politice și sociale
- Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910
[modificare] Studii critice
- Personalitatea și morala în artă
- Asupra criticii
- Tendenționismul și tezismul în artă
- Decepționismul în literatura română
- Cauza pesimismului în literatură și viață
- Asupra criticii metafizice și celei științifice
- Asupra esteticii metafizice și științifice
- Idealurile sociale și arta Asupra mișcării literare și științifice
- Munca creatoare și munca-exercițiu
- Dl Panu asupra criticii și literaturii
[modificare] Reeditări
- Studii critice, București, Ed. Viața Românească, 1923
- Studii social-politice, București, Ed. Politică, 1968
- Asupra criticei. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1973
- Studii critice, București, Ed. Minerva, 1976
- Critice. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1983
- Opere Complete, Editura Politică, București, Vol. 1-2-3-4-5-6-7-8; (1976-1983)
[modificare] Bibliografie
- Felix Aderca, C. Dobrogeanu-Gherea: viața și opera, București, Casa Școalelor, 1947
- George Ivașcu, Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Albatros, 1972
- Zigu Ornea, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Cartea Românească, 1983
- Marcel Crihană, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Perpessicius, 2003
- Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc (Formele fără fond în opera lui C.D. Gherea), Comunicare.ro, 2007
[modificare] Note
- ^ Realitatea Evreiască - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005
- ^ Placa memoriala si bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea
cf. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și până în prezent, București, Ed. Minerva, 1984, p. 549
