Constantin Bărbulescu
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Constantin Bărbulescu (n. 20 decembrie 1927, Turnu Severin — d. 15 februarie 2010) a fost un economist și inginer român, membru corespondent al Academiei Române din 1993. A fost de asemenea și un ilustru francmason.
Cuprins |
Biografie [modificare]
În școala generală a fost coleg și bun prieten cu Mircea Eliade, iar în Școala Politehnică, pe care absolvit-o în 1932, cu Constantin Moisil. Începe să lucreze la Fabricile Malaxa, împreună cu Elie Carafoli, participând la crearea a trei prototipuri de avioane, dintre care IAR 14 a devenit foarte cunoscut și apreciat pentru caracteristicile sale constructive. Între 1940-1944 lucrează la Fabricile de armament și muniție din Copșa Mică și Cugir. În perioada 1946-1952 deschide o firmă personală, acordând un ajutor fratern tuturor celor nevoiași, iar între 1952-1957 activează în cadrul Institutului de Proiectări pentru Mașini și Electrotehnică (IPROMET).
După ce a absolvit cursurile Facultății de Economie Generală a Institutului de Știinte Economice Și Planificare și ale Facultății de Mecanică, secția de mașini termice, din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti, a urmat cursuri de specializare în Franța, Marea Britanie și SUA, și a luat doctoratul, în 1969, cu teza "Probleme economice ale optimizării conducerii proceselor tehnologice continue cu ajutorul calculatoarelor economice".[1]
A fost profesor universitar dr. ing., a îndeplinit pe rând funcțiile de șef de catedră, decan și prorector, fiind primul rector ales liber al Academiei de Studii Economice București după evenimentele din 1989, funcție pe care a deținut-o până în 1996. În anul 1997, Universitatea din Craiova i-a acordat titlul de Doctor honoris causa.
Constantin Bărbulescu a fost și senator român în legislatura 1990-1992 ales în municipiul București pe listele partidului FSN.
Activitatea masonică [modificare]
În 1936 îl întâlnește pe inginerul Victor Stroescu, venit din Franța, care-l introduce în lumea Masoneriei, în 1938 fiind inițiat în Loja Isis din Orientul București (unde activează timp de un an, până la trecerea în adormire a Masoneriei române). La reaprinderea luminilor, în 1944 este membru în Loja Osiris, iar în 1948, când s-a intrat din nou în adormire, era Maestru Venerabil al Lojii Cosmos. După ultima reaprindere a luminilor din 1993 a fost Mare Orator al Marii Loji Naționale din România, între 1993 și 1996, Maestru Venerabil ad Vitam al Lojii George Washington, Locotenent Mare Comandor al Supremului Consiliu de Rit Scoțian Antic și Acceptat și Mare Comandor ad Interim al Supremului Consiliu de Grad 33 și Ultim de la Paris pentru România. În 2003, s-au aprins luminile Lojii Constantin Bărbulescu nr. 157 din Orientul București; în 2008, acest atelier număra 37 membri activi, dintre care 26 sunt maeștri, 6 sunt calfe, 5 sunt ucenici. Pe lângă lojă funcționează o asociație cu același nume.[2]
Lucrări [modificare]
Este autor a numeroase studii, articole și cărți dintre care le amintim pe cele publicate în Editura Economică:
- Sistemele strategice ale întreprinderii, 1999
- Pilotajul performant al întreprinderii, 2000
- Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică. Strategii și politici de redresare și dinamizare a activității, 2002
- Pentru creșterea competitivității întreprinderilor românești pe piața Uniunii Europene, 2005
Note [modificare]
- ^ A murit economistul Constantin Barbulescu
- ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html Constantin Bărbulescu