Consiliul Național Secuiesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un organ politic al secuilor din Transilvania secolului XXI. Pentru un organ politic similar înființat în perioada care a urmat după Primul Război Mondial, vedeți Consiliul Național Secuiesc (1918-1919).
Consiliul Național Secuiesc
Székely Nemzeti Tanács
Logo-ul
Logo-ul
Oameni cheie
PreședinteBalázs Izsák
Date
Înființat16 octombrie 2003
SediuStr. Konsza Samu, 21
Sfântu Gheorghe
Informații
Ideologie oficialăDrepturile secuilor; autonomia Ținutului Secuiesc
Afiliere internaționalănu are
Culori oficialeAlbastru, aur și argint
Prezență online
https://www.sznt.org/ro/

Consiliul Național Secuiesc (în maghiară Székely Nemzeti Tanács) este o organizație politică din România care pretinde a reprezenta interesele secuilor. Conform paginii web a organizației, CNS dorește autonomia Ținutului Secuiesc, după modelul catalan.[1]

Autonomia judecătorească ce a fost practicată până în 1867 în subregiunea istorică Ținutul Secuiesc – Terra Siculorum (Székelyföld), prin modul de organizare al scaunelor secuiești datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcționat sub forma de autonomie teritorială pentru secui doar, având o administrare proprie, structură socială și administrativă specifică, drepturi speciale și statut special.

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost fondat în toamna anului 2003. Primul președinte a fost Iosif Csapó, până la demisia sa în toamna anului 2006. Președinte interimar până la alegerile din februarie 2008 a fost Imre Fodor, fostul primar al municipiului Târgu Mureș. Actualul președinte a CNS este Balázs Izsák din Târgu Mureș.

Structura C.N.S.[modificare | modificare sursă]

Prezidenții scaunelor a Consiliului Național Secuiesc și membrii Comisiei Permanente (CP).

Prezidenții scaunelor[modificare | modificare sursă]

Membrii CP[modificare | modificare sursă]

Consiliul Național Secuiesc este alcătuit din 156 membri și este membrul Consiliului Național Maghiar din Transilvania (Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács în maghiară). Pentru a asigura pentru fiecare așezare secuiască reprezentanța, fiecare localitate sub 1500 de locuitori de etnie maghiară poate să delege 1 reprezentant în Consiliul Secuiesc Scaunal. Localitățile care au peste 1500 de locuitori de etnie maghiară, poate să delege câte un reprezentant la fiecare 3000 de etnie maghiară.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Szekler wollen Rechte wie Katalanen”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]