Conrad al II-lea de Carintia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Conrad al II-lea (supranumit cel Tânăr) (n. probabil 1003–d. 20 iulie 1039), membru al Dinastiei Saliene, a fost duce de Carintia de la 1035 până la moarte.

Conrad a fost fiul ducelui Conrad I de Carintia cu soția sa, Matila, fiică a ducelui Herman al II-lea de Suabia. Tatăl său care a murit în 1011, pe când el era minor. În aceste condiții, ducatul a fost acordat lui Adalbero de Eppenstein, iar Conrad a primit în schimb comitatele de Nahegau, Speyergau și Wormsgau.

În 1024, ca și tatăl și bunicul său în 1002, a candidat la tronul Germaniei după moartea împăratului Henric al II-lea. Până la urmă, rege a fost ales vărul său, Conrad al II-lea, fiu al unchiului său pe linie paternă, Henric de Speyer. În 1035, Adalbero s-a răsculat împotriva conducătorilor din Dinastia Saliană, drept pentru care i-a fost confiscat Ducatul Carintia, iar Conrad a fost ales pentru a-l înlocui. Însă Conrad nu a mai trăit mulți ani după aceea, murind în 1039. El a fost înlăturat alături de tatăl și de mama sa, în catedrala de la Worms. La moartea sa, moștenitorul său natural era regele Henric al III-lea, care astfel a preluat și Ducatul de Carintia (sub numele de Henric al IV-lea).

Nu este consemnată nicio căsătorie a lui Conrad, deși un fiu, pe nume Cuno, apare în 1056, ca vânzând Bruchsal regelui Henric al IV-lea.