Conrad Schumann
| Conrad Schumann | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Zschochau, Regatul Saxoniei, Germania |
| Decedat | (56 de ani)[1] Kipfenberg, Bavaria, Germania |
| Cauza decesului | sinucidere (spânzurare) |
| Cetățenie |  Germania Republica Democrată Germană (–) Republica Federală Germania (–).svg){kind=small} Germania Nazistă (–) |
| Ocupație | militar |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Ramura | Nationale Volksarmee[*] |
Modifică date / text  | |
Hans Conrad Schumann (n. , Zschochau, Regatul Saxoniei, Germania – d. , Kipfenberg, Bavaria, Germania) a fost un soldat est-german, devenit faimos deoarece a dezertat în Germania de Vest în timpul construcției Zidului Berlinului în 1961.
Începutul vieții[modificare | modificare sursă]
Născut în Zschochau, Schumann a servit ca soldat în Bereitschaftspolizei est-germană. După trei luni de instruire în Dresda, el a fost detașat în Potsdam, după care s-a oferit voluntar pentru serviciul în Berlin.
Dezertarea[modificare | modificare sursă]
Pe 15 august 1961, Schumann a fost trimis la colțul dintre Ruppiner Straße și Bernauer Straße să păzească Zidului Berlinului în a treia zi de construcții. La acea vreme, zidul era doar un mic gard de sârmă ghimpată. Pe de altă parte, Vest Germanii strigau la el, Komm' rüber! (Vino!). Schumann a sărit gardul de sârmă ghimpată, aruncând arma din dotare (PPȘ-41), și a fost prompt condus departe de scena incidentului de poliția Berlinului de Vest. Fotograful vest-german, Peter Leibing, a fotografiat dezertarea lui Schumann. Imaginea sa a devenit o imagine-simbol din epoca Războiului Rece. Scena, inclusiv pregătirea lui Schumann, a fost filmată pe 16 mm de film din aceeași perspectivă.
După aceea, lui Schumann i-a fost permis să călătorească din Berlinul de Vest pe teritoriul principal al Germaniei de Vest, unde s-a stabilit în Bavaria. Și-a întâlnit soția, Kunigunde (Gunde), în orașul Günzburg și va avea un fiu cu aceasta.[2] A lucrat timp de 30 de ani la o fabrică Audi din Ingolstadt.
Restul vieții și moartea[modificare | modificare sursă]
După căderea Zidului Berlinului, Schumann declară că: „Numai din 9 noiembrie 1989 [ziua căderii zidului] m-am simțit cu adevărat liber”. Chiar și așa, el a continuat să se simtă ca acasă în Bavaria mai mult decât în orașul său natal ezitând să-și viziteze parinții și frații săi în Saxonia. La 20 iunie 1998, suferind de depresie, s-a sinucis, spânzurându-se în livada din apropierea orașului Kipfenberg în Bavaria Superioară.[3]
În mai 2011, fotografia lui Schumann "salt în libertate" a fost inclusă de către UNESCO într-o colecție de documente cu privire la căderea Zidului Berlinului.[4][5]
O sculptură numită Mauerspringer (Walljumper) de Florian și Michael Brauer și Edward Anders, putea fi văzut în apropriere de locul unde a dezertat, dar a fost mutată (Bernauer Straße).[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Conrad Schumann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONRAD SCHUMANN, 56, SYMBOL OF E. BERLIN ESCAPES; [NORTH SPORTS FINAL Edition] Associated Press. Chicago Tribune. Chicago, Ill.: Jun 23, 1998. p. 8
- ^ "Escaped soldier found hanged" DENIS STAUNTON. The Guardian. Manchester (UK): Jun 22, 1998. p. 012
- ^ Diekmann, Kai. Die Mauer. Fakten, Bilder, Schicksale. München: Piper, 2011 (ISBN 978-3-492-05485-0), p. 45
- ^ German Commission for UNESCO, World Documentary Heritage in Germany
- ^ "Pictures of the day: 30 July 2009" The Telegraph (UK): Jul 30, 2009
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Frederick Taylor, Le Mur de Berlin : 1961-1989, JC Lattès, 2009, ISBN: 978-2-7096-2737-5
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- cs Die bekannte Fotografie, die Schumann darstellt
- de Protokoll und Tonbericht zur Flucht Conrad Schumanns
 Video (extern)
| |
|---|---|
|
Dezertarea lui Schumann |
