Comunităţi etnice în România
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În România trăiesc alături de comunităţile de români diferite alte comunităţi etnice, cu tradiţii culturale, lingvistice şi religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Transilvania, Banatul, Bucovina şi Dobrogea. În zonele cu diversitate etnică mai redusă, precum Oltenia şi Moldova, se manifestă cea mai mică deschidere atât faţă de pluralismul etnic, cât şi faţă de cel politic. [1] [2] Atitudinile cele mai ostile faţă de maghiarii din România se manifestă în zonele unde aceştia sunt cel mai puţin prezenţi (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar percepţia cea mai pozitivă asupra lor se înregistrează în Transilvania. Totodata, atitudinile cele mai ostile ale ungurilor faţă de romanii din România se manifestă în zonele unde aceştia sunt cel mai mult prezenţi (Harghita, Covasna), unde are loc un proces de asimilare fortata a romanilor. [3]
Conform recensământului din 2002, 10,5% din populaţia României are altă etnie decât cea română, iar 9% din populaţie are altă limbă maternă decât limba română.
În prezent, 18 minorităţi au câte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) şi 12 mandate de senator (8.57%).
Această listă include toate grupurile etnice care au în componenţa lor mai mult de 1.000 de persoane.
| Etnie | Număr de persoane | Procent din populaţie |
Zone |
|---|---|---|---|
| Maghiari/secui | 1.431.807 (din care app. 670.000 secui) | 6,6% | Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Moldova (Judeţul Bacău) |
| Romi | 535.140 | 2,46% | îndeosebi în Transilvania, Banat, Oltenia şi Muntenia |
| Ucraineni | 61.098 | 0,3% | Maramureş, Bucovina, Banat, judeţul Tulcea |
| Germani (saşi, şvabi) | 59.764 | 0,3% | Transilvania, Banat, Judeţul Satu Mare şi Bucureşti |
| Ruşi/lipoveni | 35.791 | 0,2% | Dobrogea, Judeţul Brăila, Bucovina |
| Turci | 32.098 | 0,15% | Dobrogea |
| Tătari | 23.935 | 0,11% | Dobrogea |
| Sârbi | 22.561 | 0,10% | Banat |
| Slovaci | 17.226 | 0,1% | judeţele Arad, Bihor şi Sălaj |
| Bulgari | 8.025 | Banat, Muntenia, Dobrogea | |
| Croaţi | 6.807 | Judeţul Caraş-Severin | |
| Greci | 6.472 | Dobrogea | |
| Evrei | 5.785 | Bucovina, Bucureşti | |
| Polonezi | 3.559 | Judeţul Suceava | |
| Italieni | 3.288 | Campulung Muscel, Iaşi, Timişoara, Judeţul Hunedoara şi Dobrogea | |
| Chinezi | 2.243 | Bucureşti | |
| Armeni | 1.780 | ||
| Ceangăi | 1.266 | judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi |
[modifică] Note
- ^ Dumitru Sandu, Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, Universitatea Bucureşti, pag. 78 şi urm.
- ^ Barometrul de Opinie Publică, mai 2000, pag. 104 şi urm.
- ^ „Percepţii şi atitudini”, sondaj CURS, decembrie 2005, pag. 10 şi urm.
