Vinţu de Jos, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vinţu de Jos
—  Comună  —
Localizarea în cadrul judeţului
Localizarea în România
Coordonate: 45°59′20″N 23°30′09″E / 45.98889, 23.5025
Ţară	România
Judeţ	Alba
Statut	Centru de comună
Atestare	1248
Sate componente	Câmpu Goblii, Ciocaşu, Crişeni, Dealu Ferului, Gura Cuţului, Haţegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Mereteu, Pârău lui Mihai, Poieniţa, Stăuini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vinţului, Vinţu de Jos, Vurpăr
Guvernare
- Primar	Alexandru Danciu (PD, ales 2004)
Suprafaţă
- Total	85,27  km²
Populaţie (2002)
- Total	5,295 locuitori
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poştal	517875
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Site: Website (ro)

Vinţu de Jos, cunoscut şi sub numele de Vinţ (în dialectul săsesc Wints, Wänts , în germană Unter-Wintz, Winzendorf, Weinsdorf , în maghiară Alvinc, în latină Binstum), este o comună din judeţul Alba, Transilvania, România.

Cuprins 1 Geografia 2 Istoricul 3 Economia 4 Populaţia 5 Administraţia locală 6 Atracţii turistice 7 Vezi şi 8 Legături externe 9 Note

[modifică] Geografia

Vinţu de Jos are o suprafaţă de 8.527 hectare şi e situat pe malul râului Mureş, în centrul Judeţului Alba, la aproximativ 10 km de Sebeş pe Drumul Naţional DN7 şi 15 km de Alba Iulia pe Drumul Judeţean 107C şi Drumul Naţional DN1.

Comuna se învecinează cu Alba Iulia la nord-est, cu Sebeş la sud-est, cu comunele Pianu şi Săliştea la sud şi cu comuna Blandiana la vest.

[modifică] Istoricul

Istoria scrisă a localităţii începe în secolul al XIII-lea, mai precis în anul 1235.

În anul 1248 saşii, colonizaţi pe un pământ fertil, de luncă, bine plasat la încrucişarea unor vechi şosele romane încă utilizabile, cu albia navigabilă a celui mai mare râu transilvan, obţineau privilegii comparabile cu acelea ale oraşului Sibiu.

[modifică] Economia

În centrul comunei, Vinţu de Jos, există a importantă staţie CFR şi o fabrică de încălţăminte. Staţia CFR este un important nod feroviar ce face legatura între Magistralele CFR 200 şi 300, prin intermediul Liniei 200A. De asemenea, se află pe ruta fostului Orient Express.

[modifică] Populaţia

Conform recensamântului din 2002, comuna are 5.295 de locuitori, dintre care 5.108 (96,5%) români, 90 (1,7%) romi, 76 (1,4%) unguri şi 8 (0.2%) germani. ^[2]

[modifică] Administraţia locală

Actualul primar al comunei este Alexandru Danciu, din partea PD.

[modifică] Atracţii turistice

• Castelul renascentist al lui Gheorghe Martinuzzi. Deşi ruinat şi afectat de refaceri, castelul, construit de cardinalul Gheorghe (György) Martinuzzi către 1551, este unul dintre edificiile reprezentative ale Renaşterii ardelene. Faţadele au un aspect simplu, sever. Corpul principal păstreaza frumoase ancadramente de stil italian, atribuite lui Domenico da Bologna.
• Fosta mănăstire dominicană.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul, ridicat în anul 1920, este situat în parcul din centrul localităţii. Înalt de 4 m, este alcătuit dintr-o bază în formă de trunchi de piramidă pe care se ridică un obelisc terminat în vârf cu o acvilă din bronz, cu aripile larg deschise. De jur împrejur se află opt obuze legate între ele cu lanţuri. Pe faţa obeliscului este scris: „În amintirea eroilor căzuţi în războiul 1914-1919“.

[modifică] Vezi şi

• Listă de castele în România

[modifică] Legături externe

• ro Pagina Primăriei
• ro CIMEC (Situl arheologic Vinţu de Jos)
• hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• ro Poze si scurta descriere

[modifică] Note