Tulnici, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Comuna Tulnici, Vrancea)

Comuna Tulnici


[[Imagine:{{{imagine}}}\|240px\|{{{descriere}}}]]
{{{descriere}}}
[[Imagine:\|80px\|Stemă]]	[[Imagine:\|180px\|Amplasare]]

Judeţ

Vrancea

Zonă metropolitană

[[{{{zona_metropolitana}}}]]

Atestare

1466

Primar

Agurida Vasile, PSD, din 2004

Suprafaţă

km²

Populaţie (2007)

5.786

Densitate

loc./km²

Altitudine

{{{altitudine}}} m n.m.

Amplasare

Latitudine: 45.92 Longitudine: 26.67

Sate

Coza, Greşu, Lepşa, Tulnici

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol trebuie îmbunătăţită. Acest articol a fost etichetat în octombrie 2007

Tulnici este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România. Situată la o altitudine de 480 m deasupra mării la poalele magnificilor munţi ai Vrancei cu case construite din bârne în stil tradiţional acoperite cu şindrilă, cu interioare împodobite de ţesături frumos colorate; port popular şi cusături realizate cu un deosebit simţ artistic; în apropiere, Cascada Putnei şi rezervaţie de pini. În apropiere se află tabăra şcoală Galaciuc staţiune climatică montană, unde se organizează tabăra-concurs de informatică "Infoeducaţie". Concursul se adresează liceenilor informaticieni, care realizează soft educaţional interdisciplinar şi jocuri pe calculator pe lângă o altă multitudine de activităţi cu caracter recreeativ. Tot în apropiere se află mânăstirea Lepşa care a fost înfiinţată în 1869, dărâmată în 1927 şi refăcută, din lemnm în 1936. Pârtie în zona Neteda-Lepşa Consiliul Judeţean Vrancea a aprobat în una din şedinţele sale constituirea Unităţii de implementare a proiectului "Dezvoltarea infrastructurii pentru turism în zona Tulnici-Lepşa-Gresu-Soveja". Complexul turistic, estimat a se finaliza în anul 2007, va cuprinde o pârtie de schi, telescaun, instalaţie de înzăpezire artificială, terenuri de sport. Pârtia va fi construită în zona Neteda-Lepşa, asigurând accesul unui număr de peste 1.700 de schiori şi al unui telescaun cu o capacitate de transport de 380 de persoane. În acelaşi timp, vor fi modernizaţi şi cei 17 km de drum montan peste muntele Coasa, drum ce leagă Soveja de Lepşa. Finanţarea proiectului va fi făcută prin programul PHARE 2003, valoarea totală a investiţiei fiind de 8,6 milioane de euro, din care contribuţia CJ Vrancea va fi de 1,4 milioane de euro. Prin înălţimile lor remarcabile faţă de vecinătăţi, munţii Vrancei la poalele cărora se află Tulniciul predomină Carpaţii de Curbură. Cu toate că vârful cel mai înalt este Goru (1785 m), Vârful Lăcăuţi cu staţia sa meteorologică este cel mai cunoscut şi vizitat. Alte vârfuri importante sunt: Giurgiu (1700 m), Pietrosul (1676 m), Zboina Frumoasă (1657 m), Coza (1629 m). Cod poştal pentru Tulnici: 627365. Observatorul Tulnici are coordonatele geografice: j = 45055 14 şi l = 2604 15. El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din localitatea Tulnici, Munţii Vrancea, în apropierea limitei sudice a frontului de convergenţă carpatică şi al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaţilor Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focşani. El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mişcări crustale semnificative, recente, cu ridicări (2-5mm/an) şi coborâri de blocuri (3mm/an) şi o intensă activitate seismică normală şi intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200km), puternic înclinat spre NV. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) şi medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focşani. Cuvertura menţionată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susţinut de subsidenţă întreţinut de fracturi profunde cu orientări NV-SE şi NE-SV, restul, de cca 4-5km, revenind intervalului Miocen inferior-Carbonifer. Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum şi 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W şi terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavităţi special amenajate la o adâncime de 1,5 m sub pământ. Înregistrările continui se efectuează digital pe o aparatură construită în Institut, cu o rezoluţie de 12 biţi, valorile fiind mediate pe intervale de 1 minut. Pe înregistrări se observă o puternică influenţă a factorilor perturbanţi de suprafaţă, ridicând astfel o problemă delicată a separării lor de mişcările datorate factorilor de adâncime.