Comuna Rediu, Iași
| Rediu | |
| — comună — | |
 Rediu (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 47°12′48″N 27°30′23″E / 47.21333°N 27.50639°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| Reședință | Rediu |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Rediu[*] | Constantin-Ciprian Grosu[*][1] (USR, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 41,6 km² |
| Altitudine | 83 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 8.295 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707405 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Rediu (în trecut, Tăutești și Rediu-Tătar) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Breazu, Horlești, Rediu (reședința) și Tăutești.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în partea central-estică a județului, imediat la nord de municipiul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Iași și spre nord-vest de Movileni, Gropnița, Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). La Horlești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248B, care duce spre est la Popricani (unde se termină în DN24) și spre sud la Lețcani (unde se termină în DN28).[2]
Relieful aparține părții sudice a Câmpiei Moldovei, este larg vălurat cu interfluvii delurase și colinare, cu platouri joase. Atitudinea medie este de 138 m (cea maximă fiind de 206 m Dealul Breazu).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Rediu
Români (76,29%)
Alte etnii (0,69%)
Necunoscută (23,03%)
Componența confesională a comunei Rediu
Ortodocși (69,69%)
Romano-catolici (2,3%)
Alte religii (3,53%)
Necunoscută (24,47%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rediu se ridică la 8.295 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.577 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,29%), iar pentru 23,03% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,69%), cu o minoritate de romano-catolici (2,3%), iar pentru 24,47% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Rediu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Constantin-Ciprian Grosu[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Salvați România | 6 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 4 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Tăutești, făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Tăutești, Zahorna, Horlești, Rediu lui Tătar, Tătărușu și Lețcani, având în total 1100 de locuitori. Existau în comună două mori, două școli și patru biserici.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou.[8]
După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de Rediu-Tătar în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a devenit comună suburbană a municipiului Iași, luând denumirea actuală de Rediu, la fel ca și satul ei de reședință. Tot atunci, satul Tătăruși și-a schimbat numele în Breazu, comuna a primit și satul Valea Lupului, iar câteva sate existente anterior au fost desființate: Zahorna (inclus în Horlești), Beldiman (inclus în Valea Lupului) și Capu Rediului (inclus în Rediu).[9][10] În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași.[11]
În 2004, satul Valea Lupului s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală.[12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Trei obiective din comuna Rediu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Este vorba de așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea–al IV-lea e.n. (perioada daco-romană).
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Mircea Chelaru, general cu patru stele și om politic român.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Rediu, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Tăutești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 562.
- ^ „Comuna Copou în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „DECRET-LEGE nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativa a teritoriului tarii”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Pădurea și pajiștile de la Mârzești și Valea lui David (situri de importanță comunitară incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).
Legături externe[modificare | modificare sursă]