Rădeşti, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rădeşti, Alba
—  Comună  —
Localizarea în cadrul judeţului
Localizarea în România
Coordonate: 46°16′0″N 23°43′0″E / 46.26667, 23.71667
Ţară	România
Judeţ	Alba
Statut	Centru de comună
Atestare	1263
Sate componente	Leorinţ, Meşcreac, Rădeşti, Şoimuş
Guvernare
- Primar	Aurel Lazăr (PNL, ales)
Suprafaţă
- Total	29,76  km²
Populaţie (2002)
- Total	1,458 locuitori
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poştal	517585
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Site: Website (ro)

Rădeşti, mai demult Tâmpăhaza, (în maghiară Tompaháza, în germană Thomaskirch), este o comună din judeţul Alba, Transilvania, România. Comuna Rădeşti are în componenţă localităţile Leorinţ, Meşcreac, Rădeşti şi Şoimuş.

Cuprins 1 Date geografice 2 Istoric 3 Demografie 4 Monumente 5 Personalităţi 6 Date economice 7 Legături externe 8 Bibliografie 9 Varia 10 Galerie de imagini 11 Note

[modifică] Date geografice

Localitatea este situată pe malul stâng al Mureşului, la 8 km de municipiul Aiud şi 36 km de municipiul Alba Iulia.

[modifică] Istoric

În anul 1733, când episcopul Inocenţiu Micu-Klein a dispus o conscripţiune în Transilvania, în localitatea Tâmpăhaza a fost recenzat preotul unit Georgie. La Tâmpăhaza trăiau 27 de familii, adică vreo 105 locuitori. În localitate funcţiona o biserică. Din registrul aceleiaşi conscripţiuni, mai aflăm că de pe fâneţele parohiei se strângeau 5 care de fân.^[2]

Localitatea Tâmpăhaza a fost redenumită în Rădeşti la mijlocul anilor 1920. Noul nume a fost ales în amintirea episcopului greco-catolic Demetriu Radu, originar din localitate.

[modifică] Demografie

La recensământul din 1930, au fost înregistraţi 1.023 locuitori, dintre care 915 români, 106 maghiari, 1 evreu şi 1 sârb.^[3] Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 893 greco-catolici, 103 reformaţi, 23 ortodocşi, 3 romano-catolici şi 1 mozaic.^[4]

[modifică] Monumente

• Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt, monument în stil baroc, începutul sec. al XX-lea. Pe faţada edificiului a fost amplasată inscripţia:
  ANVL DOMNVLVI MCMX / INTRV MARIREA LUI DVMNEZEV / PRIN POGORIREA SPIRITVLVI SFANT / PENTRV VNIREA ROMANILOR / CV SFANTA BISERICA A ROMEI / RIDICAT'AV ACEST SFANT LACAS / EPISCOPVL DEMETRIV RADV.^[5] Turnul bisericii este înalt de 33 de metri astfel încât domină o porţiune din Valea Mureşului. Poate fi văzut atât de pe şoseaua Teiuş-Aiud (pe partea dreaptă), cât şi de pe linia ferată corespunzătoare.

[modifică] Personalităţi

• Demetriu Radu (1862-1920), episcop al Episcopiei de Lugoj (1897-1903) şi apoi al celei de Oradea Mare (1903-1920).

[modifică] Date economice

Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura şi legumicultura.

[modifică] Legături externe

• hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)

[modifică] Bibliografie

• Iacob Radu: Biserica S. Uniri din Tâmpǎhaza-Uifalǎu. Satele şi poporul. Monografie istoricǎ, Oradea-Mare, 1911.
• Ioan M. Bota: Istoria Bisericii universale şi a Bisericii româneşti de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1994
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaş [Blaj], 1900.

[modifică] Varia

• În cărţile sale "Răsfoindu-mi adolescenţa" şi "Despre cer, iubire şi rouă", tânărul scriitor Flaviu Predescu evocă momentele trăite la Rădeşti (unde avea bunici), în poeziile "Vacanţa la Rădeşti" şi "Rămas bun".

[modifică] Galerie de imagini

Înălţarea Domnului, pictură de Octavian Smigelschi, 1909, Biserica Greco-Catolică din Rădeşti

Planul Bisericii Greco-Catolice, realizat în anul 1906 de arhitectul Alexander Schlosser din Oradea

Inscripţia de pe clopotul cel mare al Bisericii Greco-Catolice

[modifică] Note

1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
2. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaş, 1900, pp. 303, 400.
3. ^ Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 2.
4. ^ Idem, pag. 522.
5. ^ Iacob Radu, Biserica S. Uniri din Tâmpăhaza-Uifalău, Oradea Mare 1911, pag. 54.