Lunca Mureşului, Alba
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Lunca Mureşului, Alba | |
| — Comună — | |
| Localizarea în cadrul judeţului | |
|
Localizarea în România |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Alba |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1291 |
| Sate componente | Gura Arieşului, Lunca Mureşului |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan Rusu (PSD, ales) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 31,35 km² |
| Populaţie (2002) | |
| - Total | 2,269 locuitori |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 517405 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Site: Website (ro) | |
Lunca Mureşului (Alba), mai demult Cucerdea Secuiască, colocvial Cucerdea, alternativ Coceard, (în maghiară Székelykocsárd, colocvial Kocsárd) este o comună în judeţul Alba, Transilvania, România, alcătuită din 2 sate, situată în zona de contact a Câmpiei colinare a Turzii cu terasele de pe dreapta văii Mureşului.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Localitatea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Terra Kichard.
Până în anul 1876 comuna a aparţinut Scaunului Secuiesc al Arieşului.
În perioada interbelică a făcut parte din judeţul Turda, plasa Câmpia Turzii.
[modifică] Date geologice
În perimetrul acestei localităţi s-a pus în evidenţă prezenţa unei acumulări de sare gemă.
[modifică] Demografie
La recensământul din 1930 au fost înregistraţi 1.778 locuitori, dintre care 1.063 maghiari, 528 români şi 186 ţigani.[2]
La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 2.269 locuitori, dintre care 1.719 români, 755 maghiari şi 195 ţigani.[3]
[modifică] Lăcaşuri de cult
- Biserica de lemn "Pogorârea Sf. Spirit" din anul 1723, cu adăugiri din sec.XIX şi cu picturi interioare executate în anul 1810 de Popa Nicolae.
- Biserica "Sf. Arhangheli".
Ambele biserici sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba [4], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
[modifică] Transporturi
În perimetrul comunei se află staţia CFR Războieni şi halta CFR Lunca Mureşului şi halta Grindeni.
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- Lunca Mureşului
- Harta
- Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană
- hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
[modifică] Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 484.
- ^ http://nepszamlalas.adatbank.transindex.ro/?pg=3&id=42
- ^ http://www.inmi.ro/lmi/alba.pdf
Albac | Almaşu Mare | Arieşeni | Avram Iancu | Berghin | Bistra | Blandiana | Bucerdea Grânoasă | Bucium | Câlnic | Cenade | Cergău | Ceru-Băcăinţi | Cetatea de Baltă | Ciugud | Ciuruleasa | Crăciunelu de Jos | Cricău | Cut | Daia Română | Doştat | Fărău | Galda de Jos | Gârda de Sus | Gârbova | Hopârta | Horea | Ighiu | Întregalde | Jidvei | Livezile | Lupşa | Lopadea Nouă | Lunca Mureşului | Meteş | Mihalţ | Mirăslău | Mogoş | Noşlac | Ocoliş | Ohaba | Pianu | Poiana Vadului | Ponor | Poşaga | Rădeşti | Râmeţ | Rimetea | Roşia de Secaş | Roşia Montană | Sălciua | Săliştea | Săsciori | Sâncel | Sântimbru | Scărişoara | Stremţ | Sohodol | Şibot | Şona | Şpring | Şugag | Unirea | Vadu Moţilor | Valea Lungă | Vidra | Vinţu de Jos

