Lechinţa, Bistriţa-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la localitatea Lechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. Pentru alte sensuri vedeţi Lechinţa (dezambiguizare).
Lechinţa, Bistriţa-Năsăud
—  Comună  —
Localizarea în cadrul judeţului
Localizarea în cadrul judeţului
Lechinţa, Bistriţa-Năsăud (Romania )
Lechinţa, Bistriţa-Năsăud

Localizarea în România

Coordonate: 47°1′26″N 24°20′1″E / 47.02389, 24.33361
Ţară România
Judeţ Bistriţa-Năsăud
Statut Centru de comună
Atestare 1335
Sate componente Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzu Nou, Sâniacob, Ţigău, Vermeş
Guvernare
 - Primar Pop Teodor (PNL, ales 2004)
Suprafaţă
 - Total 90,36  km²
Populaţie (2007)
 - Total 5,879 locuitori
Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poştal {{{codpoştal}}}
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Lechinţa (în maghiară Szászlekence, în germană Lechnitz, în trad. "Pârâul uscat") este o localitate în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România.

[modifică] Date geografice

Asezarea in cadrul judetului: comuna este situata in partea de sud-vest a judetului, la 28 km de municipiul Bistriţa si la 28 km de orasul Beclean.

Suprafata intravilan: 90,36 kmp.

Relief: comuna Lechinta este caracterizata ca fiind o asezare preponderent deluroasa, dar unde intalnim si zone de cimpie.

Altitudinile sunt cuprinse intre 450-550 m.

[modifică] Istoric

Amplasarea localitatii în zona de deal-câmpie si climatul favorabil, au conditionat popularea si aparitia unei aşezări umane inca din cele mai vechi timpuri. Aici au fost gasite topoare din piatra gaurita si ceramica din epoca neolitica.

Cel mai vechi document istoric atesta comunitatea saseasca din localitatea Lechinta din anul 1335, cand listele conscriptiei papale inregistreaza un Johannes plebaeus de Lekenche. Localitatea facea parte in acea perioada din comitatul Dăbâca, mosia fiind impartita intre mai multi proprietari. Un privilegiu acordat negustorilor clujeni, aminteste de târgul Lechinţa, localitatea intretinând o activa viata economica.

In anul 1472, regele Matei Corvin acorda dreptul de patronat al consiliului orasului Bistriţa asupra bisericii din Lechinta.

Intre 1554 si 1565 a activat ca paroh Christian Pomariu, umanist si promotor al lutheranismului in Transilvania, cel care, in calitate de notar, a organizat Arhivele oraselor Bistriţa, Cluj si Braşov.


Unelte personale
În alte limbi