Gârda de Sus, Alba
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Gârda de Sus | |
| — Comună — | |
 |
|
  Localizarea în România |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Alba |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1909 |
| Sate componente | Biharia, Dealu Frumos, Dobreşti, Gârda de Sus, Gârda Seacă, Gheţari, Hănăşeşti, Huzăreşti, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Plişti, Scoarţa, Snide, Suceşti |
| Guvernare | |
| - Primar | Costea Cristian Vasile (PNL, ales) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 94,41 km² |
| Populaţie (2002) | |
| - Total | 2,190 locuitori |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 517310 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Site: Website (ro) | |
Gârda de Sus este o comună din judeţul Alba, Transilvania, România.
Cuprins |
[modifică] Generalităţi
Comuna este situată pe valea superioară a Arieşului, la nord-vest de Câmpeni, fiind străbătută de drumul naţional DN 75. Are în componenţă un număr de 17 sate, cu o populaţie de 2.190 de locuitori.
Locuitorii comunei îşi asigură locurile de muncă şi principalele venituri din agricultură, silvicultură şi creşterea animalelor.
Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură, programe de promovare a turismului şi acţiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peştera Scărişoara, reabilitarea unor drumuri comunale şi amenajarea unei gospodării tipic moţeşti.
[modifică] Lăcaşuri de cult
Biserica de lemn “Ioan Botezătorul” (sec.XVIII) este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba [2], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
[modifică] Obiective turistice
- Rezervaţia naturală Peştera Scărişoara (1 ha).
- Rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşei (10 ha).
- Rezervaţia naturală Hoanca Apei (1 ha).
- Rezervaţia naturală Avenul de la Tău (1 ha).
- Rezervaţia naturală Avenul din Şesuri (1 ha).
- Rezervaţia naturală Pojarul Poliţei (1 ha).
- Rezervaţia naturală Izbucul Poliţei (0,2 ha).
- Rezervaţia naturală Izbucul Coteţul Dobreştilor (0,2 ha).
- Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha).
- Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha).
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
[modifică] Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ http://www.inmi.ro/lmi/alba.pdf
Albac | Almaşu Mare | Arieşeni | Avram Iancu | Berghin | Bistra | Blandiana | Bucerdea Grânoasă | Bucium | Câlnic | Cenade | Cergău | Ceru-Băcăinţi | Cetatea de Baltă | Ciugud | Ciuruleasa | Crăciunelu de Jos | Cricău | Cut | Daia Română | Doştat | Fărău | Galda de Jos | Gârda de Sus | Gârbova | Hopârta | Horea | Ighiu | Întregalde | Jidvei | Livezile | Lupşa | Lopadea Nouă | Lunca Mureşului | Meteş | Mihalţ | Mirăslău | Mogoş | Noşlac | Ocoliş | Ohaba | Pianu | Poiana Vadului | Ponor | Poşaga | Rădeşti | Râmeţ | Rimetea | Roşia de Secaş | Roşia Montană | Sălciua | Săliştea | Săsciori | Sâncel | Sântimbru | Scărişoara | Stremţ | Sohodol | Şibot | Şona | Şpring | Şugag | Unirea | Vadu Moţilor | Valea Lungă | Vidra | Vinţu de Jos
 |
Sate europene | |
|---|---|---|
| Cojoci | Comloşu Mare| Costache Negri | Cumpăna | Gârda de Sus | Girişu de Criş | Horea | Hudeşti | Ibăneşti | Mânăstirea | Mihai Viteazu | Muşeteşti | Oancea | Poiana Teiului | Sâncraiu | Şinca Nouă | Topeşti | Unirea | Valea Salciei | Zizin | ||
