Comuna Fântânele, Iași

Fântânele
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Iași
SIRUTA
Localități componente	Fântânele
Guvernare
- Primar	Chelariu Sorin (PSD, ales 2008)
Populație (2007)
- Total	2,088 locuitori
Amplasarea în cadrul județului

Fântânele este o localitate în județul Iași, Moldova, România.

Istoric

Satul Fântânele a luat fiinta in anul 1879 dupa numele unei mosii-Cioara. Acest nume ar veni de la un vechi arendas al mosiei pe nume Moisa Cioara.

Alții susțin ca vine de la numele unei păduri care era o adevărată crescătorie de ciori. Prima atestare in documentele vremii datează din anul 1716, într-o porunca scrisă, dată unui vornic de către domnitorul Moldovei de atunci Mihail Racoviță de a merge la Cioara. După unii, această localitate ar data încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare.Domnitorul, ar fi dat moșie unui zugrav de biserici, undeva între Fântânele și Chișcăreni(com.Șipote) în locul cunoscut sub denumirea de Zugrav sau Zugravi. Datorită alunecărilor de teren, localitatea s-ar fi mutat în alt loc denumit Fântânele datorită numărului mare de izvoare existente în acea zonă. Este vorba despre întinderea ce ține de la cimitir și duce pe șaua spre Chișcăreni. O pandemie de ciumă sau de holeră ar fi determinat localnicii să părăsească și această așezare și să se mute pe actuala locație. Noua așezare s-a numit Cioara, după, (aici apar divergențele) unii spun că această denumire venea de la una dintre fiicele lui Barbu Stirbei, poreclită Cioara datorită tenului arămiu, căreia tatăl său îi dădu-se moșie în acea zonă, moșie pe care s-ar fi azezat localnicii ce au părăsit vechea așezare Fântânele din cauza pandemiei. Mai târziu, datorită faptului că numele de Cioara stârnea ironii pe seama localnicilor, mai ales când intrau în contact cu vecini din alte sate, s-a revenit la numele de Fântânele, nume ce îl purta-se anterior așezării pe moșia Cioara. Cele doua Razboaie Mondiale au lasat rani adanci si in sufletele locuitorilor acestei comune. Fratii Vasile, Constantin si Dumitru Ciuhureanu aveau sa-si inscrie si ei numele pe lista celor care au luptat pe front. Vasile Ciuhureanu a fost facut una cu pamantul in urma unui bombardament lansat de un avion nemtesc chiar sub ochii camaradului sau Constantin Mazareanu (postasul de mai tarziu al comunei). Fratele sau Constantin Ciuhureanu avea sa se intoarca invalid de razboi, Cu un picior din lemn avea sa munceasca la camp, pe tarlaua CAP-ului, ca si la fermele IAS-urilor mai ceva ca un om fara handicap. Dintre cei trei feciori ai sai, Costache Ciuhureanu avea sa-i intampine la poarta casei sale doar pe Constantin, invalid de razboi si pe Dumitru, pe care Dumnezeu l-a ferit de bombele si proiectile-le inamicilor, oricare ar fi fost ei, rusi sau nemti. Ei, precum si alti fii ai satului care s-au jertfit in timpul celor doua Razboaie Mondiale au fost dati uitarii mai ales in anii de dupa Revolutie cand televiziunile postdecembriste Regretatul profesor de istorie Gheorghe Moraru a făcut pe vremea când era directorul Școlii Generale Fântânele istoricul acestei comune. Ar fi interesant de identificat manuscrisele acestuia pentru o mai bună cunoaștere a istoricului acestei comune. De precizat faptul că această comună se împarte în Fântânele Vechi și Fântânele Noi, ceia ce confirmă faptul că a existat într-adevăr o fragmentare a acestei localități cândva. Comuna este mărginită de două păduri și de două râuri. În perioada comunistă, Comuna Fântânele a cunoscut o semnificativă dezvoltare a sectoarelor: agricol, zootehnic și comercial. Mari întinderi de viță de vie străjuiau comuna, după cum și sectorul pomicol prinse-se a se dezvolta. Ferma zootehnică cuprindea: vaci de lapte, bovine pentru carne,crescătoria de porci, saivanele și stânele de oi, precum și prisaca. Iazul Dumnesticu acoperea sub apa sa pește ce era comercializat catre localnici, pe bani dar si la borderou. Mai existau magaziile CAP-ului unde erau depozitate grânele și unde semințele erau selectate și tratate pentru însămânțările din anul următor.Secția de mecanizare a agriculturii era formată dintr-un parc de tractoare si utilaje agricole dintre cele mai diverse. Comuna mai detinea si cateva camioane mari pentru transportul produselor agrozootehnice la bazele de recepție. Pe lângă toate acestea mai exista și un număr mare de atelaje ce se aflau în exploatarea sătenilor și care erau folosite pentru transport în general. Trei biserici,două școli,o grădiniță, cămin cultural, dispensar,magagazine universale, toate acestea completează zestrea comunei Fântânele. Doua comunitati, cea ortodox, care este majoritara si cea catolica isi impletesc in tihna firul vietii in Fantanele. La intrare in comuna, prima care te intampina este Biserica Catolica, o bisericuta veche din lemn pana nu mai demult, inlocuita de o alta noua, apoi in centrul comunei chiar langa scoala, gradinita si dispensar se afla Biserica Ortodoxa, biserica construita prin anii '70 de parintele Boian, Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in Imparatia Sa. La iesire din sat, in Satul Nou o alta biserica veche din lemn strajuia satul pe latura dinspre Chiscareni, Si aici, o alta biserica noua urmeaza a prelua stafeta ortodoxiei de la cea veche. Domnul Trofimov învățătorul era ceea ce era Domnul Trandafir din manualele scolare iar Doamna Aurica Trofimov, invatatoare si ea era modelul de invatator pe care astazi nici macar nu suntem in stare sa ni-l imaginam. Blanda si smerita, ca o icoana in fata careia te apleci si te inchini, asa era Doamna Aurica Trofimov. Nu cred să fi existat un povestitor mai mare ca profesorul de istorie Gheorghe Moraru. Petrache Cojocaru, Stelica Gospodaru, profesori si ei,oameni de cea mai bună calitate. Doamna Silvia Moraru sau Domnul Stelică Sava erau oameni în fața cărora miniștrii de azi ai învățământului nu le-ar trece prin față. In Fantanele se ținea dumineca hora satului, pe toloacă, locul unde în prezent se află grădinița. Toloaca era de fapt terenul cel mare de fotbal, acolo unde se disputau partidele de fotbal dintre echipele din Satul Vechi si Satul Nou, ori dintre echipa reprezentativa a comunei Fantanele si echipele din comunele vecine. În același loc, în fiecare an, în Ajunul Anului Nou se adunau roțile, acele trupe atât de mult îndrăgite și mult așteptate de gospodari, dar mai ales de copii, la fiecare sfârșit de an. Satul intra în sărbători încă de pe la sfârșitul lunii noiembrie când se formau trupele, se curtau tinerii între ei, se prindeau de-o roată (ceata), făceau repetiții împreună după lăsarea seri în câte o bucătărie de vară, apăreau despărțiri de trupă datorită neânțelegerilor de la roluri sau mai știi din te miri ce. Alte și alte trupe luau ființă, era ca și în politică, se pleca de la o roată la alta la fel cum și primarii fac în ziua de azi. Atmosfera de sărbătoare era dată și de turuitul cornurilor (corn de bou din care era confectionat un instrument de suflat) cu care exersau Bujorii, Jienii, Codrenii, Merișorii, căpitanii înzorzonați ai trupelor de căiuți, berbeci sau cerbi. Și cu ursul se umbla la Fântânele. Căiuții de la Fântânele erau însă cei mai atractivi. Nu orișicine putea să joace calul. Nicăieri în astă țară nu se joacă, căiuții ca la Fântânele. Nu prea exisatu televizoare iar radioul atrăgea atenția orișicui atunci când se difuza piesa de teatru banda lui Coroi,,. Una din fazele tari la vremea aceea, anii '70 a fost când un sătean și-a confecționat o mască din cap de porc. Era o vorbă prin sat după aceea că Vasile Cănănău o fost porc di Anu' Nou. Am cutreierat țara în lung și în lat, am participat la fel de fel de petreceri, mai spre miezul nopții scoteam cravata de la gât, mă căutam de parale și tăbăram pe muzicanți. Le ceream să-mi cânte ceva anume, ceva ce cânta doar Jurj, Buhai sau Buzatu'. La Fântânele a existat un ansamblu de dansuri populare, ansamblu format din varstnici mai cu seamă și care participa la toate festivalurile județene și naționale.

În prezent comuna este străbătută de o șosea asfaltată ce înlesnește legătura dintre comunele Focuri și Șipote. Mai nou, drumul comunal prin Fântânele este preferat de către cei ce circulă pe direcția Iași-Movileni-Focuri-Sipote-Plugari-Hârlău-Botoșani. Retelele de apa potabila si de canalizare au devenit o certitudine sub mandatul actualului primar iar statia de epurare a apelor uzate confirma faptul ca in Fantanele s-au produs schimbari ce ne indreptatesc sa credem ca drapelul Uniunii Europene poate fi arborat fara nici o reticenta alaturi de drapelul Romaniei si in comuna cu nume atat de frumos, Fantanele.