Dumitra, Bistriţa-Năsăud
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Dumitra, Bistriţa-Năsăud | |
| — Comună — | |
| Localizarea în cadrul judeţului | |
|
Localizarea în România |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Bistriţa-Năsăud |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1317 |
| Sate componente | Dumitra, Cepari, Tărpiu |
| Guvernare | |
| - Primar | Gheorghe Bălăjan (PD, ales 2004) |
| Populaţie (1995) | |
| - Total | 4.485 locuitori |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | {{{codpoştal}}} |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Site: Pagina Primăriei (ro) | |
Dumitra este o localitate în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România situata pe drumul 17C ce leaga oraşul Bistriţa de oraşul Năsăud (25 km), în depresiunea cu acelaşi nume, din nord-vestul Dealurilor Bistriţei, cu aspect de bazinet, într-un relief de lunca şi terase. Comuna Dumitra este alcătuită din 3 sate:
- Dumitra (Mettersdorf – în limba germană, Nagydemeter – în limba maghiară): la 10 km de Bistriţa, reşedinta de comuna, atestată documentar din 1317 sub numele de Villa Demetri, după numele conducatorului coloniştilor germani, Metter Demeter. În 1941 satul Dumitra avea 1557 locuitori, dintre care 1227 germani (79%). Viaţa germană activă până în 1944 când saşii au fost evacuaţi în Austria. Astăzi nu mai locuiesc germani în Dumitra. În mijlocul satului se află biserica fostă evanghelică, în stil gotic, reconstruită în 1895-1899, vândută comunitaţii ortodoxe, în prezent ortodoxă. Lângă biserică există un turn fortificat, construit în 1488. Biserica şi turnul au fost renovate în 1998-2000.
- Cepari – atestat documentar din 1380, situat la 4 km vest de Dumitra, tot pe drumul 17C;
- Tărpiu (Treppen – în limba germană, Szasztorpeny - în limba maghiară): prima menţiune documentară din 1332, situat la 8 km sud-vest de Cepari, pe un drum judetean parţial asfaltat, la 12 km nord de Bistriţa. Până în 1870 era locuit numai de saşi. In 1941: 1074 locuitori, dintre care 690 germani (64%). Din 1992 în Tărpiu nu mai locuiesc germani. Înaintea colonizării săseşti, Tărpiu a fost localitate maghiară. Dupa atacul tătarilor din 1241, Tărpiu a rămas singura localitate săsească în afara dealului din nordul Bistriţei. Biserica evanghelică fortificată, construita în stil gotic începând cu 1504 a fost vândută comunitaţii ortodoxe. Renovată de statul român între 1991-2000, în mod exemplar. Astăzi ea este edificiul gotic cel mai bine reconstruit şi probabil cel mai valoros din toata Transilvania de Nord.
Bistriţa Bârgăului | Braniştea | Budacu de Jos | Budeşti | Căianu Mic | Cetate | Chiochiş | Chiuza | Ciceu-Giurgeşti | Ciceu-Mihăieşti | Coşbuc | Dumitra | Dumitriţa | Feldru | Galaţii Bistriţei | Ilva Mare | Ilva Mică | Josenii Bârgăului | Leşu | Lechinţa | Livezile | Lunca Ilvei | Maieru | Matei | Măgura Ilvei | Mărişelu | Miceştii de Câmpie | Milaş | Monor | Negrileşti | Nimigea | Nuşeni | Parva | Petru Rareş | Poiana Ilvei | Prundu Bârgăului | Rebra | Rebrişoara | Rodna | Romuli | Runcu Salvei | Salva | Sânmihaiu de Câmpie | Şieu | Şieu-Odorhei | Şieu-Măgheruş | Şieuţ | Şintereag | Silivaşu de Câmpie | Spermezeu | Şanţ | Târlişua | Teaca | Telciu | Tiha Bârgăului | Uriu | Urmeniş | Zagra

