Comuna Chichiș, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Chichiş, Covasna)
Salt la: Navigare, căutare


Chichiș
—  Comună  —
Stema Chichiș
Stemă

Țară  România
Județ Covasna

SIRUTA 64238

Localități componente Chichiș, Băcel

Guvernare
 - Primar Gyula Sánta (UDMR, ales 2004)

Suprafață
 - Total 20,64  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1.537 locuitori
 - Densitate 82,41 loc./km² 

Site: Pagina Primăriei

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Chichiș (în maghiară Kökös) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România. Cuprinde 2 sate: Chichiș (reședință de comună) și Băcel.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Chichiș este situată în partea de sud-vest a județului Covasna la limita cu județul Brașov, având ca vecini; la est comuna Ozun, la vest comuna Ilieni, comuna Prejmer în sud iar în partea nordică, municipiul Sfântu Gheorghe. Comuna este străbătută de DN11, Brașov - Bacău.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Chichiș

     Români (44.17%)

     Maghiari (53.22%)

     Necunoscută (1.82%)

     Altă etnie (0.78%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Chichiș

     Ortodocși (44.95%)

     Romano-catolici (7.22%)

     Reformați (32.66%)

     Unitarieni (11.45%)

     Necunoscută (1.82%)

     Altă religie (1.88%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chichiș se ridică la 1.537 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.697 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (53,22%), cu o minoritate de români (44,18%). Pentru 1,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (44,96%), reformați (32,66%), unitarieni (11,45%) și romano-catolici (7,22%). Pentru 1,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului în această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit Între Anini s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului.

În altă zonă a comunei, numită După Anini s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane.

Cu ocazia construirii podului de peste Olt, pe malul drept al râului la o adâncime de 4 m. a fost găsit un schelet cu o spadă și o monedă din secolul al XIII-lea.

La sfârșitul secolului al XIII-lea, la Chichiș se construiește prima biserică catolică, ce se va transforma după reforma religioasă în biserică unitariana, astăzi monument UNESCO, iar în anul 1740, Biserica Otodoxă cu Hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, biserică de lemn, astăzi monument istoric.

În anul 1885 la Băcel se construiește Biserica Ortodoxă în formă dreptunghiulară, cu un singur turn și altar cu laturi hexagonale.

În luptele ce au avut loc în anul 1848, pe teritoriul comunei, trupele conduse de revoluționarul pașoptist maghiar Aron Gabor au fost înfrânte de armata țaristă[4], iar în memoria revoluționarului maghiar, la Chichiș se va ridica o statuie.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia comunei este bazată pe activități în domeniul exploatării și prelucrării lemnului, comerțului cu produse agricole, serviciilor și agroturismului. Activitatea principală rămâne însă agricultura, prin cultura plantelor și creșterea animalelor.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din Chichiş, construită în anul 1740

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Editura Sport Turism București 1980.
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, I. Pisota, E. Mihai, M. Ivănescu. Ed. Academiei RSR București 1975

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Unele consideratiuni privind rolul institutiei militare in evolutia istorica a orasului Sf