Belceşti, Iaşi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în iunie 2007

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Comuna Belceşti

[[Imagine:{{{imagine}}}|240px|]] {{{descriere}}} [[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Iaşi
Zonă metropolitană	[[{{{zona_metropolitana}}}]]
Atestare
Primar	Petraş Constantin, PC, din 2008
Suprafaţă	10.388 ha km²
Populaţie (2007)	11.433
Densitate	loc./km²
Altitudine	{{{altitudine}}}  m n.m.
Amplasare	49°19′0″N, 27°5′0″E
Sate	Belceşti, Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa şi Ulmi
Cod poştal	707045
Sit web	ro Primăria Belceşti
{{{note}}}

Belceşti este o localitate în judeţul Iaşi, situată în sud-vestul Câmpiei Moldovei sau Jijiei (subunitate a Podişului Moldovei). Belceştii se află la 20 km sud-est de Hârlău, circa 20 km de Podu Iloaiei şi la 44 km nord-vest de municipiul Iaşi.

Cuprins 1 Organizarea administrativă 2 Relieful-aspecte generale 3 Clima şi hidrografia 4 Vegetaţia şi fauna 5 Toponimia 6 Populaţia 7 Satele componente 8 Resursele naturale şi economia 9 Viaţa religioasă 10 Instituţiile educaţionale 11 Personalităţile locului 12 Bibliografie

[modifică] Organizarea administrativă

Organizarea administrativă a comunei cuprinde 6 sate: Belceşti, Satu-Nou, Munteni, Liteni, Ulmi şi Tansa. Reşedinţa comunei este localitatea Belceşti (Belceşti-centru) rezultată din contopirea satelor Ruşi, Ciorăni şi Văleni.

Vecinii comunei Belceşti sunt:

N-comuna Coarnele Caprei;

NE-comuna Focuri;

E-comuna Erbiceni;

S-comuna Bălţaţi;

SV-comuna Balş;

V-comuna Cotnari.

[modifică] Relieful-aspecte generale

Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile şi marne sarmatice cu alternanţe subţiri de nisipuri fine.

Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalţat uşor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri şi coline mai joase separate de văi largi.

Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei.

Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Ruşilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o cruce din marmură în memoria belceştenilor căzuţi pe câmpurile de luptă.

Prin construirea blocurilor(24) şi a sistemelor de canalizare relieful comunei s-a modificat mult.

[modifică] Clima şi hidrografia

Clima caracteristică comunei Belceşti se încadrează în tipul de climă temperat-continentală de nuanţă excesivă,specifică Podişului Moldovei.

Hidrografic teritoriul comunei este cuprins în sectorul mijlociu al râului Bahlui,pe teritoriul comunei Bahluiul are o lungime de 15,3 km.

Afluenţii pe care Bahluiul îi primeşte în sectorul Belceşti sunt:

-Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc). Valea acestui pârâu a fost transformată într-o salbă de iazuri

-Izmana (Pârâul lui Tomiţă). Acest pârâu colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor,dispensar şi S.M.A.

-Coada Râpei (La Dracea sau Râpa Bârladenilor)

-Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii

În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieţ: Filiaşi, Bejeneasa, Valea Turcului.

Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă).

În scopul protejării comunei de inundaţii s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belceşti cu o suprafaţă de 360 ha, adâncime 6-7 m.

[modifică] Vegetaţia şi fauna

Vegetaţie de silvostepă.

În trecut o pondere însemnată avea pădurea şi desişurile de arbuşti.

Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut)şi Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi şi ulmi. Pentru combaterea eroziunii şi a alunecărilor de teren s-au efectuat plantaţii forestiere(Valea Morii,Satu Nou)

În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetaţia spontană a fost defrişată şi s-au efectuat plantaţii cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireşi,meri,pini,molizi.

Fauna actuala a pădurii este formată din:iepuri,căprioare,nevăistuci,şoareci,ciocănitori, fazani,

Până în 1958 trăiau în zonă şi lupi.În 1970 au fost aduşi în pădurea Valea Morii porci mistreţi şi căprioare

[modifică] Toponimia

Numele comunei Belceşti din judeţul Iaşi apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul domniei lui Petru Şchiopul

Denumirea Belceşti provine din cuvintele slave belci sau belâi ce înseamnă alb.

Posibil ca denumirea localităţii să provină de la un întemeietor cu numele Belceanu sau Belcescu. Existenţa în satul Ruşi a numelui de familie Belceanu constituie un argument în sprijinul acestei afirmaţii.

Numele satului Ruşi este tot de origine slavă. Dealtfel în satul Ruşi există multe nume de familie de origine slavă.

Cel mai vechi sat al comunei este Ulmi apare în documente prima dată în 1437 sub numele de Bereşteni nume de origine slavă care tradus înseamnă Ulmi.Nu sunt dovezi care să ateste construcţia bisericii în timpul lui Ştefan cel Mare.

Satul Munteni s-a numit la început VAI DE EI pentru că primii locuitori care au venit aici au dus la început o viaţă modestă,ulterior datorită faptului că locuitorii acestui sat proveneau de la munte s-a impus denumirea Munteni.

Satul Liteni provine din Liteni judeţul Suceava

[modifică] Populaţia

Populaţia comunei conform recensământ 2002:

Total comună-11323(sursă-primărie-în alte surse apare 11179-Direcţia judeţeană de statistică) Repartiţia pe sate:

-Belceşti-4945,

-Liteni-1467,

-Munteni-1202,

-Satu Nou-1933,

-Tansa-1058,

-Ulmi-718.

Structura etnică:

-români-11099,

-rromi-75,

-maghiari-1,

-alte etnii-4.

Structura confesională''

-ortodocşi-10882,

-romano-catolici-244,

-penticostali-31,

-ortodocşi stil vechi-4,

-baptişti-1,

-adventişti ziua a şaptea-1

-alte religii-16

[modifică] Satele componente

-Belceşti (Belceşti-Centru) a luat fiinţă în anul 2000 prin unirea satelor Ruşi,Ciorăni,Văleni. Cele trei sate sunt amplasate pe terasele Bahluiului în apropierea lacului Tansa.Centrul satului e străbătut de pâraiele Izmana şi Coada Râpei.

Satul Ruşi apare în documente începând cu anul 1820 când au fost aduse aici 50 familii de ruteni din Galiţia-Ucraina.Locuitorii de aici nu îşi mai cunosc originea fiind complet românizaţi.

Satul Văleni se formează între anii 1805-1820 când o parte din locuitorii satului Ulmi se stabilesc în partea stângă a Bahluiului formând cătunul Văleni.

Satul Ciorăni se formează tot între anii 1805-1820 prin stabilirea aici a unor locuitori din Cioara Fântânele.

-Ulmi situat la sud de centrul comunei pe malul drept al Bahluiului lângă barajul Tansa,satul este străbătut de pârâul Mangu.Lângă Ulmi a existat un sat numit Polieni care s-a contopit cu satul Ulmi în 1956.

-Liteni situat în vestul comunei pe versantul nordic al dealului Hodora,străbătut de pârâul Putina.În 1864 ca urmare a reformei agrare 20 de perechi de tineri din comuna Liteni jud. Suceava au primit pământ pe actualul loc al satului

-Munteni situat la 5 km de centrul comunei pe valea pârâului Bruma. După războiul de independenţă(1877-1878) 273 familii din jud. Neamţ comunele Galu,Pipirig,Călugăreni au primit pământ pe aceste meleaguri.Ei s-au stabilit aici după 1884-1885

-Tansa situat pe dealul Ciomagu pe stânga Bahluiului.În 1896 cca 100 familii din Tansa-jud.Vaslui au primit pământ pe actualul loc al satului Tansa.

-Satu Nou a luat fiinţă pe la 1895-1896 când unii ţărani din Belceşti-Centru au primit pământ pe aceste locuri,de altfel până în 1921 satul a purtat denumirea de Belceştii Noi.

[modifică] Resursele naturale şi economia

Resursele agricole sunt cele mai importante şi ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura.

Producţiile la hectar obţinute la cereale nu sunt corespunzătoare condiţiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantaţii de viţă de vie.

Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt şi câţiva crescători de albine.

Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata .

Legătura cu localităţile judeţului se realizează prin calea ferată Iaşi-Podu Iloaiei-Hârlău,drumul judeţean 281. Comuna este conectată la televiziunea prin cablu şi la internet.

[modifică] Viaţa religioasă

Deşi cea mai veche biserică existentă azi în comună datează din anul 1810 pe aceste meleaguri creştinismul a pătruns înainte de 1100-1200. Astfel s-a descoperit pe dealul Huc o cruce relicvar datată ca aparţinând sec.XI-XII.

Şi înainte de 1810 au existat pe aceste locuri lăcaşe de cult mai ales că satele de aici erau închinate unor mănăstiri.

Biserica din satul ULMI este cea mai veche din comună are hramul Sf.Ecaterina şi a fost construită între anii 1810-1815,fiind sfinţită de mitropolitul Veniamin Costache

Biserica din Belceşti-Centru(CIORĂNI) a fost construită între anii 1860-1862 şi are hramul Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o biserică din lemn încă din anul 1774 .

În SATU NOU temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de atunci Victor Iamandi.Biserica are hramul Sf.Nicolaie

În satul TANSA biserica a fost construită între anii 1926-1931 şi are hramul Adormirea Maicii Domnului.

La acest lăcaş de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de venerabilul presbiter Stoica Ioan.

În satul LITENI biserica a fost construită între anii 1920-1929 şi are hramul Sf.Împăraţi Constantin şi Elena.

În MUNTENI temelia bisericii a fost pusă în anul 1933 prin contribuţia lui Victor Iamandi ce a copilărit în acest sat după ce tatăl său s-a mutat de la Hodora la Munteni.

În prezent din iniţiativa presbiterilor Mihai Zaharia şi Vasile Florariu se află în construcţie două lăcaşe de cult creştin-ortodoxe la Belceşti-Centru(Văleni) şi Ruşi,lăcaşe ce au nevoie de sprijin financiar pentru a fi finalizate.

În Satu Nou trăieşte şi minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din zona Mărgineni-Bacău au venit şi s-au aşezat pe la anul 1900 pe aceste locuri.E posibil ca ei să fie la origine ceangăi.Biserica catolică are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou aparţin de parohia Cotnari.

Sunt şi câteva familii de creştin-ortodocşi ce ţin stilul vechi,ei aparţin de biserica pe stil vechi din Balş-jud.Iaşi.

În Munteni la recensământul din 2002 31 de persoane s-au declarat penticostali.

[modifică] Instituţiile educaţionale

Tradiţia locală afirmă ca prima şcoală pe raza comunei Beceşti a funcţionat în satul Ulmi între anii 1800-1820. Ceea ce este sigur că în anul 1863 a luat fiinţă o şcoală de băieţi în satul Belceşti cu un număr de 25 de elevi la o populaţie de 360 familii în 1885 luând fiinţă şi o şcoală de fete.

În 1898 în comună funcţionau 4 şcoli cu patru învăţători cu un efectiv de 197 băieţi şi 34 fete. Remarcabil este că şcoala din satul Ulmi a fost inspectată în 1875 de Mihai Eminescu.

Merită de menţionat existenţa şcolii de agricultură între anii 1902-1948 această şcoală a funcţinat pe moşia Polieni şi avea cursuri gimnaziale,liceale şi de ucenici.

Astăzi pe teritoriul comunei există şcoli în toate satele componente,menţionăm şcola din Munteni înfiinţată în 1903 de Ioan Iamandi tatăl lui Victor Iamandi,după anul 1920 s-au înfiinţat şcoli în toate satele din comună .

Începând cu anul şcolar2002-2003 funcţionează în Belceşti(satul Văleni)Grupul Şcolar ,,Victor Mihăilescu Craiu,, ce are cursuri gimnaziale ,liceale şi de S.A.M.

În perioada 2003-2004 cu finaţare europeană s-a construit lângă şcoală o modernă sală de sport,construcţia aecestei săli de sport s-a datorat în mare măsură stăruinţei actualului primar profesor Dumitru Diaconu.

Începând cu acest an (2007) se află în modernizare alături de şcoala din Belceşti-centru şi şcolile de la Satu Nou,Munteni şi Liteni la această din urmă şcoală realizările se datorează mai ales domnului director Moga Gheorghe.

[modifică] Personalităţile locului

Victor Iamandi (1891-1940)

Victor Iamandi s-a născut în satul Hodora comuna Cotnari la 15 februarie 1891 fiul lui Ion Iamandi(1868-1936)căsătorit cu Lucreţia.

În anul 1895 Ion Iamandi se stabileşte în satul Munteni devenind primul învăţător al acestui sat prin înfiinţarea şcolii în anul 1903.

Victor Iamandi copilăreşte în satul Munteni îşi face studiile la Iaşi.

Este între anii 1916-1922 profesor de istorie la liceul Naţional din Iaşi apoi deputat de Iaşi din partea partidului liberal.

După 1933 îndeplineşte diferite funcţii politice cele mai importante fiind cele de ministru al justiţiei,ministru al cultelor şi artelor,ministru al educaţiei naţionale.

În perioada când a fost ministru al cultelor a contribuit la ridicarea bisericilor din comuna Belceşti(Satu Nou şi Munteni)

Ca orce om politic a avut meritele şi păcatele sale politice .Dintre merite a fost printre puţinii lideri politici care au protestat contra ocupării Basarabiei şi a preferat sa ne opunem cu forţa armata. Păcatele politice l-au făcut să fie urăt şi în cele din urmă asasinat împreună cu alţi lideri politici de controversata mişcare legionară.

În semn de recunoştinţă şcoala din Munteni-Belceşti îi poartă numele.

Totuşi deşi om politic remarcabil nici în Hodora-Cotnari nici în Belceşti(în Belceşti în afară de numele şcolii) nu este nimic nici măcar un bust care să amintească că a fost om al acestor locuri.

Victor Mihăilescu Craiu (1908-1981)

Este unul din marii pictori contemporani despre care se ştie atât de puţin şi e pe cale să fie dat uitării.

Într-o lucrare despre Iaşi Neculai Busuioc afirmă ,,Victor Mihăilescu Craiu ocupă primul loc în galeria pictorilor contemporani ieşeni,,

Regretatul Aurel Leon publica cu anii în urmă un articol numit sugestiv ,,Ce s-a ales din imensa moştenire a lui Mihăilescu Craiu ,,

Foarte puţin se ştie unde se află picturile lui Craiu, unele sunt în casa memorială a Otiliei Cazmir câteva în cea a lui Sadoveanu câteva la Palatul Culturii şi în acel articol Aurel Leon se întreba printre altele retoric unde ar fi putut dispare multele şi valoroasele sale lucrări.

Tot Aurel Leon care l-a cunoscut bine pe pictor spune că acesta ar fi dorit ca picturile sale să fie expuse la Belceşti ca aici să fie înfiinţat un mic muzeu în care să fie expuse o parte din picturile sale,asta a fost marea lui dorinţă care a încercat să o pună în practică înainte de părăsi această lume. Dorinţa nu i s-a îndeplinit din ceea ce se ştie mare parte din picturi au fost puse expuse pe pereţii şcolii din Belceşti-centru şi nefiind condiţii bune au fost mutate,unde,nu se ştie,ce s-a petrecut cu ele nu se ştie.

Victor Mihăilescu Craiu s-a născut la 1 ianuarie 1908 la Ciorăni-Belceşti,fiind primul fiu al lui Ernest şi Elena.

Elena mama pictorului era din Belceşti şi provenea dintr-o familie înstărită,tatăl ei fiind o vreme primarul comunei

Ernest Mihăilescu Craiu tatăl pictorului era originar din Războieni-Neamţ care s-a stabilit apoi l-a Belceşti. Casa în care s-a născut pictorul a fost demolată în 1987 şi se afla în satul Ciorăni între biserica din Ciorăni şi şcoală.

După atâta timp acum nu există nici măcar o placă memorială pe locul unde a fost casa pictorului.

Are şi Belceştiul ceva în cultură cu care se poate mândri şi cei care au fost la conducerea comunei după 1990 nu au putut ca măcar să monteze o placă memorială sau altceva pe locul unde a fost casa lui Craiu .

Salutară doar iniţiativa doamnei profesoarei de limba româna Leonte Elena Murăraşu care a propus înainte de a ieşi la pensie ca şcoala din Belceşti centru să poarte numele pictorului şi de la care am o mare parte din informaţiile legate de Craiu sau a doamnei profesoare de educaţie tehnologică Balmuş Frăsâna care a postat pe holurile şcolilor din comună(Belceşti-centru,Satu Nou,Ruşi)pe pliante câteva aspecte din viaţa pictorului.

Poate că în viitor edilii comunei vor avea iniţiativa cel puţin de ridica un bust al pictorului în faţa şcolii sau a monta o plăcuţă memorială pe locul unde a fost casa pictorului.

La câţiva km de Belceşti la Spinoasa părinţii pictorului mai aveau o casă care există şi astăzi.

A făcut studiile gimnaziale şi liceale la Iaşi apoi urmează cursurile facultăţii de Drept şi Filozofie(1929-1933)

În 1931 se înscrie la Academia de Arte Frumoase din Iaşi unde l-a avut profesor printre alţii pe Nicolae Tonitza.Dintre colegii lui amintim pe Corneliu Baba

A lucrat ca profesor de desen la diferite licee din Iaşi.

Între anii 1934-1981 participă la nenumărate expoziţii de pictură în urma cărora a obţinut numeroase premii şi distincţii.

Victor Mihăilescu Craiu părăseşte această lume la 23 decembrie 1981.Este înmormăntat la cimitirul Eternitatea din Iaşi.

'Alţi oameni ce fac cinste comunei'

-CONDREA DUMITRU- a scris versuri şi epigrame atât în reviste de specialitate cât şi în cele pentru publicul larg(almanahurile Rebus şi publicaţiile Flacăra)

ANGELA MOROŞANU atletă de mare valoare

Sportiva ANGELA MOROŞANU deşi puţini ştiu este originară din Belceşti.

A făcut studiile gimnaziale la Grup Şcolar ,,V.M.Craiu-Belceşti,, .

A fost descoperită şi lansată spre înalta performanţă de prof.Albu Ştefan de la Grup Şcolar Belceşti

Despre această sportivă se pot afla multe din presa sportivă şi nu numai(Astfel ultima performanţă a acestei sportive este obţinerea medaliei de aur pe data de 13 iulie 2007 la Campionatele Europene de tineret de la Debrecen din Ungaria în proba de 400m garduri).

-Monica Bârlădeanu - vedetă TV- are origini în Munteni-Belceşti

-MIHAI ŞUHAN-pictor,origini în Liteni-Belceşti

[modifică] Bibliografie

1. Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi-Chirica V.,Tanasachi M.-Iaşi 1985

2. Câmpia Moldovei-studiu geomorfologic-Băcăuanu V-Ed.Academiei-1968

3. Marele Dicţionar Geografic al României-VOL I-1898

4. Documente privind Istoria României-vol A-Moldova-Ed Academiei.

5. Hidrografia Câmpiei Moldovei-Pantazică M.-Ed.Junimea 1974

6. Creştinismul la est de Carpaţi-Teodor D.-Ed.Mitropoliei-Iaşi 1991

7. Judeţele patriei-Iaşi-Şandru I,Băcăuanu V,Ungureanu Al-Ed.Academiei 1972

8. Câteva aspecte geomorfologice care interesează sistematizarea comunei Belceşti - An. Şt. "Al. I. Cuza", secţ. II-VI, Iaşi, 1976

9. Dicţionarul geografic al judeţului Iaşi, Iaşi, 1979

10. *** Indicatorul alfabetic al localităţilor din R.P. Română, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974