Arieşeni, Alba
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Arieşeni | |
| — Comună — | |
| Localizarea în cadrul judeţului | |
|
Localizarea în România |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Alba |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1909 |
| Sate componente | Arieşeni, Avrămeşti, Bubeşti, Casa de Piatră, Cobleş, Dealu Bajului, Faţa Cristesei, Faţa Lăpuşului, Galbena, Hodobana, Izlaz, Pănteşti, Pătrăhăiţeşti, Poieniţa, Raviceşti, Ştei-Arieşeni, Sturu, Vanvuceşti |
| Guvernare | |
| - Primar | Vasile Marin Jurj (PNL, ales) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 33,22 km² |
| Altitudine | 830 metri n.m |
| Populaţie (2002) | |
| - Total | 1,886 locuitori |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 517040 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Site: Website (ro) | |
Arieşeni este o comună în judeţul Alba, Transilvania, România, alcătuită din 18 sate, răsfirate pe pantele Munţilor Bihorului. Situată în Ţara Moţilor, pe valea superioară a Arieşului Mare, în Depresiunea Arieşeni.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Atestată istoric pentru prima oară în 1909, sub numele de Lăpuş, a facut parte iniţial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieşeni, împreună cu Garda de Sus şi Scărişoara, formau o singura comună, purtând numele Scărişoara. Dezvoltarea ei se datorează migraţiei populaţiei, din zonele joase, spre locurile mai înalte, libere, în căutarea păşunilor montane.
[modifică] Demografie
Populaţia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Alte etnii | |||
| 1930 | 2.020 | 2.020 | - | - | - | |||
| 1966 | 2.990 | 2.988 | 2 | - | - | |||
| 2002 | 1.921 | 1.921 | - | - | - | |||
[modifică] Lăcaşuri de cult
- Biserica din lemn “Înălţarea Domnului”, construită în 1791 şi pictată în 1829 de maestrul Mihai din Abrud. Biserica este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba [2], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
[modifică] Obiective turistice
- Rezervaţia naturală Cheile Gârdişoarei (15 ha).
- Rezervaţia naturală Peştera Gheţarul de la Vârtop (1 ha).
- Rezervaţia naturală Cascada Vârciorog (5 ha).
- Pârtie de schi, echipată cu teleschi şi peste 200 de case de vacanţă acreditate.
[modifică] Economie
- Resurse importante de lemn.
- Număr mare de bovine.
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- Arieşeni
- Pârtia Arieşeni
- hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
[modifică] Galerie de imagini
[modifică] Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ http://www.inmi.ro/lmi/alba.pdf
Albac | Almaşu Mare | Arieşeni | Avram Iancu | Berghin | Bistra | Blandiana | Bucerdea Grânoasă | Bucium | Câlnic | Cenade | Cergău | Ceru-Băcăinţi | Cetatea de Baltă | Ciugud | Ciuruleasa | Crăciunelu de Jos | Cricău | Cut | Daia Română | Doştat | Fărău | Galda de Jos | Gârda de Sus | Gârbova | Hopârta | Horea | Ighiu | Întregalde | Jidvei | Livezile | Lupşa | Lopadea Nouă | Lunca Mureşului | Meteş | Mihalţ | Mirăslău | Mogoş | Noşlac | Ocoliş | Ohaba | Pianu | Poiana Vadului | Ponor | Poşaga | Rădeşti | Râmeţ | Rimetea | Roşia de Secaş | Roşia Montană | Sălciua | Săliştea | Săsciori | Sâncel | Sântimbru | Scărişoara | Stremţ | Sohodol | Şibot | Şona | Şpring | Şugag | Unirea | Vadu Moţilor | Valea Lungă | Vidra | Vinţu de Jos

