Aşchileu, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Aşchileu | |
| — Comună — | |
 |
|
  Localizarea comunei în România |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Cluj |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1320 |
| Sate componente | Aşchileu Mare, Aşchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan Porumb[1] (PD-L, ales 2004) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 65,12 km² |
| Populaţie (1 iulie 2007 [2]) | |
| - Total | 1,755 locuitori |
| - Densitate | 28.5 loc./km² |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 407046 |
| Prefix telefonic | +40 x64[3] |
| Site: Site Web (ro) | |
Aşchileu (în maghiară Esküllő, în traducere "Locul jurământului", în germană Grossschwalbendorf) este o comună în judeţul Cluj, Transilvania, România. Satul de reşedinţă al comunei este Aşchileu Mare, menţionat documentar pentru prima oară în 1331.
Cuprins |
[modifică] Date geografice
Comuna Aşchileu, situată la aproximativ 35 km de municipiul Cluj-Napoca, se întinde pe o suprafaţă de 65,12 km2, populaţia fiind de aproape 1.900 de locuitori. Comuna este compusă din satul Aşchileu Mare, reşedinţă de comună, şi satele Aşchileu Mic, Cristorel, Dorna şi Fodora, dispuse pe valea pârâului Borşa şi a afluenţilor acestuia.
[modifică] Istoric
Primele atestări documentare aparţin satului Fodora, menţionat din 1214 sub numele de Villa Fodor. Celelalte localităţi sunt menţionate pe la începutul secolului XIV. Teritoriul comunei apare menţionat în Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus ca fiind locul unde s-a încheiat pacea între armatele lui Tuhutum şi ale voievodului Gelu, după moartea celui din urmă[4]:
„Atunci locuitorii ţării, văzând moartea stăpânului lor, din propria lor voinţă, dându-şi dreapta, l-au ales domn al lor pe Tuhutum, tatăl lui Horca. Şi în acel loc numit Esculeu şi-au întărit credinţa prin jurământ. Iar din acea zi locul acela este numit Esculeu pentru că acolo au jurat. Iar Tuhutum din acea zi a stăpânit acea ţară cu pace şi cu fericire”
[modifică] Demografie
La 1 iulie 1998 avea 1.809 locuitori dintre care 878 de sex masculin şi 831 de sex femeiesc.
Structura etno-demografică a comunei Aşchileu a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul[6] [7] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.296 | 1.898 | 279 | 1 | 57 | 61 | ||
| 1880 | 2.377 | 1.969 | 366 | 4 | 38 | |||
| 1890 | 2.561 | 2.054 | 444 | 2 | 61 | |||
| 1900 | 2.695 | 2.195 | 492 | 8 | 0 | |||
| 1910 | 3.043 | 2.437 | 514 | 27 | 65 | |||
| 1920 | 2.910 | 2.392 | 456 | 62 | ||||
| 1930 | 3.299 | 2.752 | 477 | 53 | 17 | |||
| 1941 | 3.620 | 2.959 | 592 | 68 | 1 | |||
| 1956 | 3.863 | 3.317 | 479 | 67 | 0 | |||
| 1966 | 3.431 | 3.009 | 422 | 0 | ||||
| 1977 | 3.081 | 2.666 | 372 | 43 | 0 | |||
| 1992 | 1.952 | 1.702 | 214 | 2 | 34 | 0 | ||
| 2002 | 1.841 | 1.541 | 200 | 100 | 0 | |||
[modifică] Obiective turistice
- Biserica ortodoxă din Aşchileu Mic
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Îngeri” din Aşchileu Mare, construită în 1828 de Dima din Bistriţa şi pictată în 1839 de Perşa din Elciu
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Îngeri” din Aşchileu Mic (1801), cu decor sculptat în 1806 şi picturi interioare din 1843, executate de Simeon Mărtişianu
[modifică] Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 19 iunie 2008.
- ^ Populaţia la 1 iulie 2007, pe localităţi (în română). INSSE (4 aprilie 2008). Accesat la data de 4 aprilie 2008.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ Universitatea Lucian Blaga Sibiu
- ^ În original: latină Tunc habitatores terre uidentes mortem domini sui, sua propria uoluntate dextram dantes, dominum sibi elegerunt Tuhutum patrem Horca. Et in loco illo qui dicitur Esculeu fidem cum iuramentum firmauerunt. Et a die illo locus ille nuncupatus est Esculeu eo quod ibi iurauerunt. Tuhutum uero a die illo terram illam obtinuit pacifice et feliciter.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
[modifică] Referinţe
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităţilor judeţului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. Bucureşti: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
[modifică] Legături externe
[modifică] Galerie de imagini
 Comuna Aşchileu şi satele componente
|
Aghireşu | Aiton | Aluniş | Apahida | Aşchileu | Baciu | Băişoara | Beliş | Bobâlna | Bonţida | Borşa | Buza | Căianu | Călăraşi | Călăţele | Cămăraşu | Căpuşu Mare | Căşeiu | Cătina | Câţcău | Ceanu Mare | Chinteni | Chiuieşti | Ciucea | Ciurila | Cojocna | Corneşti | Cuzdrioara | Dăbâca | Feleacu | Fizeşu Gherlii | Floreşti | Frata | Gârbău | Geaca | Gilău | Iara | Iclod | Izvoru Crişului | Jichişu de Jos | Jucu | Luna | Măguri-Răcătău | Mănăstireni | Mărgău | Mărişel | Mica | Mihai Viteazu | Mintiu Gherlii | Mociu | Moldoveneşti | Negreni | Pălatca | Panticeu | Petreştii de Jos | Ploscoş | Poieni | Râşca | Recea-Cristur | Săcuieu | Sănduleşti | Săvădisla | Sâncraiu | Sânmartin | Sânpaul | Sic | Suatu | Tritenii de Jos | Tureni | Ţaga | Unguraş | Vad | Valea Ierii | Viişoara | Vultureni
