Comuna Gârcina, Neamț
| Gârcina | |
| — comună — | |
.jpg) | |
  Gârcina Gârcina (România) | |
| Coordonate: 46°59′31″N 26°20′14″E / 46.99194°N 26.33722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Neamț |
| Reședință | Gârcina |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Gârcina[*] | Gavril Mihai Gontaru[*][1] (PMP, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 26,83 km² |
| Altitudine | 410 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.889 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gârcina este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Almaș, Cuejdiu și Gârcina (reședința).
Așezare geografică[modificare | modificare sursă]
Comuna Gârcina este așezată în partea de sud-est a Munților Stânișoara și la zona de contact cu Subcarpații Moldovei (vestul depresiunii Cracău-Bistrița).[2] Se află în centrul județului, pe malurile râului Cuejdiu, la nord de municipiul Piatra Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni.[3]
Suprafață[modificare | modificare sursă]
Comuna Gârcina a avut o suprafață variabilă în timp în funcție de componența sa în diverse perioade. În prezent suprafața este de 12.251 ha (122,51 km2), ceea ce reprezintă 2,08% din suprafața județului Neamț.[2]
Vecini[modificare | modificare sursă]
Vecinii comunei Gârcina sunt:
- la nord comuna Crăcăoani, comuna Negrești, comuna Dobreni;
- la est comuna Girov;
- la sud municipiul Piatra-Neamț, comuna Viișoara, comuna Pângărați;
- la vest comuna Hangu.[2]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Gârcina
Români (90,88%)
Alte etnii (0,04%)
Necunoscută (9,08%)
Componența confesională a comunei Gârcina
Ortodocși (89,45%)
Alte religii (0,98%)
Necunoscută (9,57%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gârcina se ridică la 4.889 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.336 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,88%), iar pentru 9,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,45%), iar pentru 9,57% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Gârcina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gavril Mihai Gontaru[*], de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Mișcarea Populară | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Gârcina, Cuejdiu, Dărmănești și Ciritei, având în total 1755 de locuitori. În comună funcționau o fabrică de spirt, trei mori de apă, patru biserici și o școală.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, în plasa Piatra a aceluiași județ, populația fiind de 2725 de locuitori.[9] În 1931, comuna, formată din satele Cuejdiu și Gârcina, a devenit comună suburbană a comunei urbane Piatra Neamț.[10]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Neamț, preluând și satul Almaș de la comuna Dobreni.[11][12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Două obiective din comuna Gârcina sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: mănăstirea Almaș (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Almaș, ansamblu cuprinzând biserica „Duminica Tuturor Sfinților” (1821) și casele monahale (secolul al XIX-lea); și biserica „Pogorârea Sfântului Duh” (1668) de pe strada Principală din satul Gârcina.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Melchisedec Ștefănescu (1823 - 1892), episcop, istoric.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Imagini[modificare | modificare sursă]
-
Intrarea în localitate -
Primăria comunei -
Bustul episcopului Melchisedec Ștefănescu -
Mănăstirea Peștera -
-
Biserica Pogorârea Sfântului Duh (monument istoric) -
Iconostasul -
Icoana Maicii Domnului
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_retu%C8%99at.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ a b c Baroi, Constantin (). Gârcina, pagini de monografie. Cetatea Doamnei. p. 5.
- ^ Google Maps – Comuna Gârcina, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Gîrcina, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 556.
- ^ „Comuna Gârcina în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .