Comuna Chirnogi, Călărași
| Chirnogi | |
| — comună — | |
  Chirnogi Chirnogi (România) | |
| Coordonate: 44°06′41″N 26°35′05″E / 44.11139°N 26.58472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Călărași |
| Reședință | Chirnogi |
| Componență | Chirnogi |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Chirnogi[*] | Ion Ștefan[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 167 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 6.629 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 917025 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Chirnogi este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării și pe cel drept al Argeșului, la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN41, care leagă Oltenița de Giurgiu. La Chirnogi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ411, care duce spre nord-vest la Radovanu, Crivăț și mai departe în județul Giurgiu la Hotarele (unde se termină în DN5A.[2]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Chirnogi
Români (70,07%)
Romi (20,14%)
Alte etnii (0,26%)
Necunoscută (9,53%)
Componența confesională a comunei Chirnogi
Ortodocși (86,09%)
Penticostali (3,33%)
Alte religii (0,56%)
Necunoscută (10,02%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Chirnogi se ridică la 6.629 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.455 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (70,07%), cu o minoritate de romi (20,14%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,09%), cu o minoritate de penticostali (3,33%), iar pentru 10,02% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Chirnogi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ion Ștefan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
Numele comunei provine cel mai probabil din limba turcă - kirnak, -gi - s.f.s. roaba, s.f.pl. roabe (sclave), ori bulgară - kirnoga/kirnozi - insemnand picior ori picioare murdare). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era a doua cea mai mare comună din județ, după comuna Lipia-Bojdani. Era formată numai din satul de reședință, cu 4620 de locuitori, ce trăiau în 778 de case și 8 bordeie. În comună funcționau trei biserici, două mori cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, o școală de băieți cu 128 de elevi și o școală de fete cu 42 de eleve.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de locuitori.[8]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, până în 1968, când a revenit la județul Ilfov, reînființat.[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[11]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea–I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu.
Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând din 1876.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Chirnogi, Călărași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Chirnogi, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 386–387.
- ^ „Comuna Chirnogi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
| |||||||||||||||||||
