Comuna Căianu Mic, Bistrița-Năsăud
| Căianu Mic | |
| — comună — | |
.jpg) Castelul Karoly, azi mănăstirea ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena”, sat Dobric; comuna Căianu Mic (monument istoric) | |
 Căianu Mic (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 47°15′52″N 24°07′02″E / 47.264413°N 24.117128°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bistrița-Năsăud |
| Reședință | Căianu Mic |
| Sate componente | Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu-Poieni, Dobric |
| Guvernare | |
| - Primar | Dumitru-Paul Știr[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 58,12 km² |
| Altitudine | 283 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.112 locuitori |
| - Densitate | 70,75 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Căianu Mic (în maghiară: Kiskaján) este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Căianu Mare, Căianu Mic (reședința), Ciceu-Poieni și Dobric.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Căianu Mic
Români (94,19%)
Romi (1,95%)
Alte etnii (0,15%)
Necunoscută (3,72%)
Componența confesională a comunei Căianu Mic
Ortodocși (58,05%)
Penticostali (35,89%)
Baptiști (1,73%)
Alte religii (0,56%)
Necunoscută (3,77%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Căianu Mic se ridică la 4.112 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.357 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,19%), cu o minoritate de romi (1,95%), iar pentru 3,72% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,05%), cu minorități de penticostali (35,89%) și baptiști (1,73%), iar pentru 3,77% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Căianu Mic este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru-Paul Știr[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianța pentru Căianu Mic | 11 | ||||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||||||
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Ioan Căianu (1629 - 1687), călugăr, cărturar;
- Gheorghe Silaș (1914 - 2001), inginer român, membru corespondent al Academiei Române.
- George Vidican (preot) (1887 - 1957), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Leon Manu[modificare | modificare sursă]
În comuna Căianu Mic s-a născut Leon Manu la 1 aprilie 1883, ultimul stareț greco-catolic al mânăstirii greco-catolice de la Nicula, fratele deputatului PNȚ Dumitru Man. Părinții săi au fost Ioan și Candidia Man, ambii învățători. La botez i s-a dat numele Iulian. După studiile elementare și gimnaziale, a urmat teologia pastorală la Academia Greco-Catolică din Gherla. În anul 1905 a fost tuns în monahism, intrând în ordinul basilian.
A slujit bisericeşte în Dieceza greco-catolică de Cluj-Gherla, fiind paroh la Cluj-Mănăştur II (biserica Calvaria) şi egumen al Mânăstirii Nicula (mănăstire greco-catolică neretrocedată, deținută azi de ortodocși). A refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română în 1948, când Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. În calitate de preot-călugăr s-a remarcat prin sfinţenie şi prin predicile deosebite. A fost arestat în noiembrie 1953, fiind acuzat de faptul că ”a făcut slujbe clandestine”. Închis la Oradea, Cluj, Jilava, Timișoara. A fost eliberat la 16 februarie 1955. Este rearestat în 13 august 1956. Prin sentința nr. 1202/1957 a Tribunalului Militar al Regiunii III Militare Cluj este condamnat la 9 ani închisoare corecțională pentru „instigare publică”.
A fost închis la Gherla, temniţă de exterminare, unde a şi murit în data de 23 Martie 1958 . Preotul Alexandru Raţiu era vecin de celulă cu el şi a spus: „La Gherla, în 1958 Martie, a murit preotul Leon Man, în celula alăturată 66 ”. Familia lui a reușit să obțină un certificat de deces al starețului de abia în 2005.
O temă de meditație și, de ce nu pentru o viitoare carte din seria ”Nordul Dreptei Credințe”. Biserica furată așteaptă de mult rostirea cuvântului adevărului și reîntoarcerea acasă a adevăratelor modele credinței creștine ale județul nostru.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||
