Calculul datei de Paște

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Computus)
Datele de Paști
2004 - 2044
în calendar gregorian
An Occidental Oriental
2004 11 aprilie
2005 27 martie1 mai
2006 16 aprilie23 aprilie
2007 8 aprilie
2008 23 martie27 aprilie
2009 12 aprilie19 aprilie
2010 4 aprilie
2011 24 aprilie
2012 8 aprilie15 aprilie
2013 31 martie5 mai
2014 20 aprilie
2015 5 aprilie12 aprilie
2016 27 martie1 mai
2017 16 aprilie
2018 1 aprilie8 aprilie
2019 21 aprilie28 aprilie
2020 12 aprilie19 aprilie
2021 4 aprilie2 mai
2022 17 aprilie24 aprilie
2023 9 aprilie16 aprilie
2024 31 martie5 mai
2025 20 aprilie
2026 5 aprilie12 aprilie
2027 28 martie2 mai
2028 16 aprilie
2029 1 aprilie8 aprilie
2030 21 aprilie28 aprilie
2031 13 aprilie
2032 28 martie2 mai
2033 17 aprilie24 aprilie
2034 9 aprilie
2035 25 martie29 aprilie
2036 13 aprilie20 aprilie
2037 5 aprilie
2038 25 aprilie
2039 10 aprilie17 aprilie
2040 1 aprilie6 mai
2041 21 aprilie
2042 6 aprilie13 aprilie
2043 29 martie3 mai
2044 17 aprilie24 aprilie

Data Paștilor este, conform primului conciliu de la Niceea, „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.” În vreme ce Biserica Romei și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, bisericile ortodoxe și greco-catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi).

Cauzele diferenței de dată[modificare | modificare sursă]

Comparație a datelor de Paști în bisericile de Est și de Vest.

În contrast cu toate celelalte sărbători creștine care depind numai de mișcarea pământului în jurul soarelui, ziua de Paști depinde atât de mișcarea pământului în jurul soarelui (de care depinde echinocțiul de primăvară) cât și de cea a lunii.

Diferența dintre echinocțiile de primăvară[modificare | modificare sursă]

În Bisericile Ortodoxe echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian (care este ziua de 3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce Biserica Romano-Catolică și cele protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară. Din această cauză data Paștilor în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Biserica Romano-Catolică mai devreme de 22 martie (vezi tabelul).

Această diferență duce, în plus, la o anumită periodicitate în diferența dintre zilele Paștilor. Specific, după 2 sau 4 ani în care diferența este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferența este de 4 sau 5 săptămâni (de exemplu în 2013, 2016, 2021 etc.). Aceasta se datorează faptului că, în acești ani, luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie. Dacă Bisericile ar folosi același ciclu lunar, diferența dintre echinocții ar duce la o diferență în ziua Paștilor de 0 sau de 4 săptămâni.

Diferența dintre luni[modificare | modificare sursă]

Diferența adițională de o săptămână provine din faptul că bisericile folosesc cicluri lunare diferite. „Luna Bisericilor Ortodoxe” este cu 4-5 zile după „luna Bisericilor Catolice și Protestante”, ceea ce rezultă într-o diferență adițională de o săptămână în aproximativ 2/3 din ani.

Adoptarea calendarului gregorian în unele biserici ortodoxe[modificare | modificare sursă]

Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană din secolul al XVI-lea pentru motive de ordin confesional, menținând mai departe calendarul iulian, care de atunci înainte s-a numit „calendar pe stil vechi”. Cu timpul diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, încât după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.[1] Nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe să reflecteze la îndreptarea calendarului lor.

Romania a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești.[2]

Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian.

În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștele după calendarul iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștele după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștele de asemenea după calendarul gregorian.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Aurelian Sacerdoțeanu, Introducere în cronologie, în vol.: Îndrumări în cercetările istorice, București 1943, p. 355-373.
  2. ^ Robert Lazu, Calendarul liturgic între tradiție și reformă Arhivat în , la Wayback Machine.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Hans Lietzmann, Zeitrechnung der römischen Kaiserzeit, des Mittelalters und der Neuzeit, Berlin-Leipzig 1934.
  • George Stănilă, Sisteme calendaristice, București 1980.