Comitatele istorice ale Angliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
O hartă din 1824 a comitatelor istorice din Anglia şi Ţara Galilor

Comitatele istorice ale Angliei sunt subdiviziuni teritoriale vechi ale Angliei.[1] De-a lungul istoriei comitatele au avut diferite scopuri şi funcţii[2], iar actualmente, sub o altă organizare teritorială, comitatele reprezintă unul dintre nivelurile Împărţirii administrative a Angliei.

Cuprins

[modifică] Comitatele

Comitatele istorice sunt:[3]


  1. Bedfordshire
  2. Berkshire
  3. Buckinghamshire
  4. Cambridgeshire
  5. Cheshire (County of Chester)
  6. Cornwall
  7. Cumberland
  8. Derbyshire
  9. Devon
  10. Dorset
  11. County Durham
  12. Essex
  13. Gloucestershire
  14. Hampshire †
  15. Herefordshire
  16. Hertfordshire
  17. Huntingdonshire
  18. Kent
  19. Lancashire (County of Lancaster)
  20. Leicestershire
 O hartă a comitatelor istorice ale Angliei
  1. Lincolnshire
  2. Middlesex
  3. Norfolk
  4. Northamptonshire
  5. Northumberland
  6. Nottinghamshire
  7. Oxfordshire
  8. Rutland
  9. Shropshire (County of Salop)
  10. Somerset
  11. Staffordshire
  12. Suffolk
  13. Surrey
  14. Sussex
  15. Warwickshire
  16. Westmorland
  17. Wiltshire
  18. Worcestershire
  19. Yorkshire
  • † = cunoscut de asemenea ca şi County of Southampton sau Southamptonshire
  • Monmouthshire nu este indicat

Harta exclude majoritatea exclavelor iar comitatul Monmouthshire cu toate că a fost considerat ca fiind un comitat englez este actualmente considerat ca fiind un comitat istoric al Ţării Galilor.

[modifică] Nume

Comitatele numite după oraşe erau deseori numite în documentele legale ca şi Comitatul oraşului în engleză "County of" — de exemplu Yorkshire putea fi numit "County of York". Uneori stilul acesta era folosit şi în cazul comitatelor care nu erau numite după oraşe, ca de exemplu Berkshire care este numit uneori "County of Berks". Numele modern necesită folosirea sufixului "-shire" doar penru comitatele numite după oraşe sau pentru acelea care altfel ar fi nume monosilabice. O anomalie de la această regulă este County Durham, forma "Durhamshire" nefiind utilizată.

În trecut sufixul shire era utilizat şi pentru alte comitate: "Devonshire", "Dorsetshire" sau "Somersetshire". Comitatul Kent, deoarece a fost un regat danez, nu a fost denumit niciodata cu sufixul shire sub forma "Kentshire".

Numeroase comitate au nume informale abreviate. În cele mai multe cazuri abrevierea constă într-o trunchere a numelui şi adăugarea unui "s" la sfârşit: "Berks." pentru Berkshire sau "Bucks." pentru Buckinghamshire. Unele abrevieri nu sunt evidente: "Salop" pentru Shropshire, "Oxon" pentru Oxfordshire, "Hants" pentru Hampshire sau "Northants" pentru Northamptonshire.

[modifică] Origini

Delimitarea comitatelor a început în secolul al XII-lea, dar multe frontiere sunt anterioare formării acestora şi desemnează diverse diviziuni saxone sau celtice. Unele frontiere însă nu sunt definitivate până în secolul al XVI-lea. Datorită originilor diferite ale acestora, dimensiunea comitatelor varia de la unul la celălalt, dar din secolul XVI până în 1888 acestea au rămas aproximativ identice[4].

[modifică] Sudul Angliei

În sudul Angliei, comitatele reprezintă diviziunile Regatului Wessex, multe dintre acestea reprezentând foste teritorii sau regate independente ce au fost anexate treptat. Kent corespunde vechiului Regat Kent, iar Essex, Sussex şi Middlesex reprezintă fostele Regate ale Saxonilor de Est, de sud şi de mijloc. Norfolk şi Suffolk erau subdiviziuni ce reprezentau "Poporul din Nord" (engleză North Folk şi "Poporul din Sud" (engleză South Folk al Regatului East Anglia. Un singur comitat de pe coasta de sud a poartă "-shire": Hampshire care este numit după oraşul "Hamwic", ce se afla în apropierea actualului oraş Southampton.

[modifică] Midlands

Când Regatul Wessex a cucerit Mercia în secolele IX şi X, au fost organizate diferite comitate care poartă numele oraşului principal, împreună cu sufixul "-shire" (numele saxon al comitatului). Acesta este cazul comitatelor Northamptonshire sau Warwickshire. În multe cazuri numele au fost simplificate — de exemplu Cheshire a fost iniţial "Chestershire"[5]. Rutland a fost o anomalie, aflându-se sub jurisdicţia comitatului Nottinghamshire, dar în cele din urmă a devenit un comitat separat.

Lincolnshire a fost succesorul Regatului Lindsey, şi incorporează teritoriile Kesteven şi Holland făcând astfel ca Stamford sădevină singurul oraş al ocupaţiei vikinge a Angliei care nu a devenit reşedinţă de comitat[6]. Frontiera cu Ţara Galilor nu a fost delimitată până în 1535 — aceasta fiind frontiera actuală.

[modifică] Nordul Angliei

Mare parte din Northumbria a fost divizată în comitate, dar Normanzii nu au utilizat aceste diviziuni. Yorkshire a fost succesorul Regatului Yorkiar în 1086 conţinea şi teritoriile ce aveau să devină comitatele Lancashire, Cumberland şi Westmorland. Cumberland, Westmorland, Lancashire, County Durham şi Northumberland au fost înfiinţate în secolul XII. O parte din domeniul episcopilor de Durham, Hexhamshire, a fost separată şi a existat ca şi comitat independent până în 1572 când a devenit parte din Northumberland.

[modifică] Rol

De-a lungul existenţei lor, comitatele au avut diferite funcţii administrative, militare şi politice.[2]

[modifică] Rol administrativ

Unul din rolulire principale ale comitatelor era acela de judecătorii. Curţile penale şi judecătorii de pace erau organizate în funcţie de comitate. În fruntea ierarhiei juridice se afla un şerif (engleză Sheriff). Ordinea publică a fost tradiţional organizată la nivelul parohiilor. Odată cu înfiinţarea Poliţiei Metropolitane în 1839, aceasta a fost organizată în teritoriu pe bazele comitatelor.

În anii 1540 a fost înfiinţat postul de Lord Locotenent. Aceştia aveau un rol militar şi erau responsabili de administrarea miliţiei comitatului. În 1871 instituţia îşi pierde responsabilităţile militare, rămânând o instituţie ceremonială, dar Armata Britanică a asociat zonele de recrutare cu comitatele.

Fiecare comitat trimitea doi reprezentanţi în Camera Comunelor. Burgurile aveau de asemenea reprezentanţi în parlament diferiţi de cei ai comitatului înconjurător. În 1832 a avut loc o redistribuire a circumscripţiilor parlamentarilor, acestea fiind până în 1918 bazate pe frontierele comitatelor.

Începând cu secolul al XVI-lea comitatele devin din ce în ce mai mult unităţi ale administraţiei locale. Judecătorii de pace primesc diverse funcţii administrative iar până în secolul al XIX-lea magistraţii comitatelor primesc drepturi de acordare de licenţe berăriilor, construcţia de poduri, puşcării şi aziluri, întreţinerea drumurilor principale, gestionarea instituţiilor caritabile şi a clădirilor publice. Pentru aceste activităţi aceştia au dreptul să ridice taxe iar din secolul al XVII-lea apare postul de trezorier al comitatului[7].

[modifică] Subdiviziuni

Unele comitate au diviziuni importante datorită întinderii importante a acestora. Cel mai semnificativ este comitatul Yorkshire care este subdivizat în ţinuturi (engleză riding): East Riding, West Riding, North Riding şi zona înconjurătoare a oraşului York. Lincolnshire, era subdivizat în părţi (engleză parts): Lindsey, Holland şi Kesteven, Kent era divizat în East Kent şi West Kent iar Sussex era divizat în East Sussex şi West Sussex.

Alte subdiviziuni erau de natură juridică: liberties sau sokes, astfel existând Isle of Ely în cadrul comitatului Cambridgeshire şi Soke of Peterborough în cadrul comitatului Northamptonshire. Majoritatea comitatelor erau subdivizate din punct de vedere administrativ în hundreds, wapentakes sau wards. Diviziuni intermediare existau în Kent (lathes) şi în Sussex (rapes). Sub nivelul diviziunilor hundreds şi echivalentele acestora existau tithings şi parohii (engleză parishes) (singurele subdiviziuni care mai exitstă actualmente), acestea fiind la rândul lor împărţite în sate şi seniorii. Până la înfiinţarea districtelor şi a instituţiilor dedicate, burgurile şi parohiile erau principalele instituţii ce ofereau servicii publice în Anglia.

[modifică] Evoluţii

[modifică] Exclave

Comitatele istorice prezentau numeroase anomalii şi numeroase exclave, teritorii aparţinând de un comitat de care nu erau conectate geografic. În 1844 o reorganizare teritorială a abolit majoritatea exclavelor. Cele mai importante exclave afectate au fost Islandshire, Bedlingtonshire şi Norhamshire, ce aparţineau de County Durham şi au fost incluse în Northumberland; şi exclava Halesowen a comitatului Shropshire, ce a fost incorporată în Worcestershire.

[modifică] 1889

În 1889 au fost înfiinţate primele consilii ale comitatelor. Acestea exersau autoritatea în teritoriul unor entităţi nou creeate denumite comitate administrative, aproximativ identice cu majoritatea comitatelor istorice, cu excepţia subdiviziunilor importante ale acestora ce sunt ridicate la rangul de comitat administrativ şi a principalelor localităţi urbane care sunt în afara jurisdicţiei consiliilor comitatelor, fiind numite burguri comitat (engleză county boroughs). Cu această ocazie are loc o nouă reformă a teritoriilor comitatelor ceea ce face ca fiecare oraş să aparţină unui singur comitat, ceea ce nu era cazul pentru numeroase oraşe: Banbury, Burton-upon-Trent, Newmarket, Peterborough, Royston, Stamford, Tamworth, Todmorden şi Warrington.

[modifică] 1974

În 1974 are loc o reformă importantă prin care comitatele administrative şi burgurile comitat sunt abolite iar Anglia este redivizată în comitate (cu excepţia Londrei şi a Insulelor Scilly). Acestea sunt de două tipuri: "metropolitane" şi "ne-metropolitane" [8] [9]. Pe lângă administraţia locală organizarea teritorială a tuturor instituţiilor este reorganizată conform noilor delimitări geografice. O serie de comitate Cumberland, Herefordshire, Rutland, Westmorland şi Worcestershire dispar (în 1965 dispăruseră deja Huntingdonshire şi Middlesex), iar noi entităţi apar: comitatele Avon, Cleveland, Cumbria şi Humberside pe lângă cele 6 comitate metropolitane. Noua reorganizare încearcă de asemenea să includă în aceeaşi entitate conurbaţiile ce s-au întins pe teritoriul mai multor comitate [10]. În urma acestei reforme teritoriul noilor comitate corespunde în mare parte cu organizarea actuală a comitatelor ceremoniale.

[modifică] Note şi referinţe

  1. ^ Thomson, D., England in the Nineteenth Century (1815-1914), (1978)
  2. ^ a b Bryne, T., Local Government in Britain, (1994)
  3. ^ Vision of Britain - List of subdivisions of England.
  4. ^ Vision of Britain - Census Geographies.
  5. ^ Domesday Explorer - Early administrative units.
  6. ^ Stamford Visitor Information - Timeline.
  7. ^ Carl H. E. Zangerl, The Social Composition of the County Magistracy in England and Wales, 1831-1887, The Journal of British Studies, Vol. 11, No. 1. (November, 1971), pp. 113-125.
  8. ^ Local Government Act 1972 (1972 c.70), s.1)
  9. ^ Arnold-Baker, C., Local Government Act 1972, (1973)
  10. ^ Dearlove, J., The reorganisation of British local government, (1979)

[modifică] Bibliografie

  • Crosby, A. (1996). A History of Cheshire. (The Darwen County History Series.) Chichester, West Sussex, UK: Phillimore & Co. Ltd. ISBN 0850339324.
  • Harris, B. E., and Thacker, A. T. (1987). The Victoria History of the County of Chester. (Volume 1: Physique, Prehistory, Roman, Anglo-Saxon, and Domesday). Oxford: Oxford University Press. ISBN 0197227619.
  • Morgan, P. (1978). Domesday Book Cheshire: Including Lancashire, Cumbria, and North Wales. Chichester, Sussex: Phillimore & Co. Ltd. ISBN 0850331404.
  • Phillips A. D. M., and Phillips, C. B. (2002), A New Historical Atlas of Cheshire. Chester, UK: Cheshire County Council and Cheshire Community Council Publications Trust. ISBN 0904532461.
  • Sylvester, D. (1980). A History of Cheshire. (The Darwen County History Series). (2nd Edition.) London and Chichester, Sussex: Phillimore & Co. Ltd. ISBN 0850333849.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Comitatele_istorice_ale_Angliei
Unelte personale